Ana Aslan, una din valorile "uitate" ale naţiunii

Mai-mai c-am uitat de un brand cu care România intrase aproape spectaculos în atenția lumii în urmă cu câteva decenii: Gerovital H 3. Și, bineînțeles, Ana Aslan, femeia de la care începuserăm să așteptăm, să sperăm măcar, pătrunderea tinereții fără bătrânețe în viețile noastre, prin tratamente medicale adecvate.

Faptul că Ana Aslan și-a făcut cariera de răsunet odată cu instalarea la putere a regimului comunist, fiind în mod categoric sprijinită de acesta, ar putea să ridice unele suspiciuni privitoare la calitatea profesională a medicului-savant și la îndeptățirea sa de a ocupa o poziție de vârf în cercetarea românească. Refuz, totuși, să dau credit unor asemenea ipoteze, fiindcă am găsit în biografia ei lucruri ce țin de originalitatea aproape extravagantă a persoanei, și știm că nu cu asemenea trăsături se câștiga simpatia nomenclaturii de partid.

Născută printre „nouăzeciștii” veacului al XIX-lea, cam odată cu Cezar și Camil Petrescu, cu Tudor Vianu și alte nume ilustre ale culturii noastre contemporane, Ana Aslan s-a arătat încă de la vârsta școlară preocupată de năstrușniciile tehnice de la începutul secolului XX; și încă în așa măsură, încât la 16 ani se spune că-și dorea să devină pilot și chiar a zburat cu un mic aparat de tip Bristol-Coandă. Ceea ce, să recunoaștem, era o mare aventură într-o vreme când Aurel Vlaicu abia se prăbușise cu avionul său fragil, aparat având toate caracteristicile perioadei de pionierat aeronautic mondial. Se mai spune că, hotărându-se pentru medicină, a trebuit să facă greva foamei în familie spre a înfrânge opoziția mamei, iar ca studentă, în perioada Primului Război Mondial, nu s-a dat în lături de la corvezi dificile, precum îngrijirea răniților de pe frontul de la Iași. În fine, aceste lucruri pun în evidență un caracter opus conformismului în general, inclusiv celui politic. Profesional vorbind, important e faptul că tânăra doctoriță își începe urcușul ierarhic într-o clinică bucureșteană de renume, condusă de celebrul profesor Daniel Danielopolu, care i-a și fost îndrumător al tezei de doctorat.

Am[nunte pe Ştiinţă şi Tehnică

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.