Analiză: Taxele pe depozitele bancare din Cipru – primul pas spre taxa pe avere?

Lars Seier Christensen, co-fondator şi CEO Saxo Bank, a făcut o analiză a celor 3 zile pline de tensiune din Cipru, tensiune generalizată la scară europeană. Ce s-a intamplat? Cum am ajuns aici? Cine urmează? Sunt câteva întrebări la care Christensen încearcă un răspuns. Prezntăm analiza:

„Confuzia domnește în Cipru. E riscant, așadar, să ne expunem ridicolului prin fel de fel de speculații, mai ales că lucrurile par a fi în permanentă schimbare. Iar eu nu-mi propun să dau sfaturi pentru tranzacționări pe termen scurt: sunt mai degrabă tentat să aștept să văd ce se întâmplă.

Cu toate acestea, am asistat la cel mai important eveniment macroeconomic pe 2013, eveniment care continuă să se dezvolte în moduri noi și uluitoare, așa că o să încerc să deslușesc anumite nuanțe în tot ceea ce vedem și auzim zilele acestea.

Ceea ce știm este că parlamentul cipriot a respins pachetul de răscumpărare după un adevărat joc de poker cu Troika europeană, încercând să joace mai multe mâini câștigătoare, de la 0% pentru depozitele mici, până la 15% la depozitele mai importante. Niciuna dintre variante nu s-a dovedit suficient de atrăgătoare pentru a aduce o înțelegere.

Mai știm că Franța a exclus un plan B. Sună plauzibil, din moment ce suntem deja la planul D sau chiar E. Și mai știm că Rusia este profund implicată în jocurile de culise, deși a fost exclusă, aparent, din întregul proces. Vedem cum se transformă totul într-un joc geopolitic în care rezervele importante de petrol și gaz natural ar putea ajunge în mâinile rușilor, în pofida eforturilor de decenii ale Europei de a obține exact rezultatul contrar. Și mai știm că Angela Merkel e mai îngrijorată de rezultatul alegerilor din propria țară decât soarta Ciprului.

Deocamdată, băncile din Cipru sunt închise cel puțin până azi, inclusiv, și nu-și vor relua operațiunile până nu va apărea o înțelegere. Altfel, taxa pe depozite va fi irelevantă, întrucât nu va rămâne niciun ban în Cipru. Cel puțin niciun ban străin.

Mai știm că ministrul cipriot de finanțe ar putea încerca, fără succes, să-și prezinte demisia. Dar și că englezii reușesc totuși să trimită cash celor 3000 de militari staționați încă pe insulă. Am mai aflat și că un consorțiu de bănci a oferit o soluție privată la această criză, dar se pare că nu a fost luată în considerare în mod serios.

Ca să mai destindem un pic atmosfera, aflați că pe guvernatorul Băncii Centrale din Cipru îl cheamă… Panicos și știți cum se spune: ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. Îmi cer iertare, dar nu m-am putut abține. De fapt, pot spune că sunt chiar alături de omul care are cea mai detestată slujbă din lume la ora actuală.

Sunt multe de făcut în numai 72 de ore. Unde se va sfârși totul? Ce am învățat din toate astea?

Mai multe lucruri.

Am văzut, încă o dată, că zona Euro nu este în stare să-și rezolve problemele cu luciditate. Trebuie că am asistat la cea mai incompetentă administrare a unei crize europene de până acum. Ce e grav e că acest lucru demonstrează în ce situație gravă sunt toate cele 17 state europene care fac parte din uniunea monetară. Panica este atât de mare, încât nicio măsură nu mai pare “prea” extremă pentru a prezerva acest proiect deja condamnat și a apăra enormul capital politic investit în acest monumental eșec. Am ajuns într-un moment în care politicienii încearcă să confiște fără rușine economiile cetățenilor fără putere, moment care reprezintă pragul de jos la care nimeni nu se aștepta. Ne ia cu dureri mari de cap dacă ne gândim ce se va întâmpla în viitor, când criza se va adânci. Și se va adânci în mod sigur.

Ideea unei taxe pe avere nu este nouă, totuși. Mai multe cercetări au arătat, recent, că nevoia de fonduri în sectorul public ar putea duce la “confiscări” de averi pe scară amplă. Boston Consulting Group a sugerat într-un raport recent că aproximativ 29% din toate averile private – nu doar depozite – ar putea fi confiscate pentru a acoperi datoriile făcute până acum. (puteți citi aici un articol pe această temă). Așa că ar trebui să ne obișnuim cu ideea banilor care ne sunt luați de politicieni flămânzi de bani. E doar începutul. Pisica a fugit peste gard, chiar dacă s-ar putea ca acestă primă înțelegere să nu rămână, până la urmă, în picioare.

Ce mă uluiește este că o asemenea mișcare importantă și extremă este riscată pentru un premiu foarte modest. Ceea ce părea total lipsit de sens – o eventuală confiscare a banilor noștri în încercarea de a rezolva criza datoriilor – e brusc o amenințare, și asta datorită a ceea ce s-a întâmplat în ultimele 3 zile. Cea mai temută măsură, cea mai importantă mișcare din ultimii ani a fost aruncată în joc pentru numai 5,8 miliarde de dolari. Impactul ei ar putea declanșa retrageri sau mișcări masive de capital și devalorizări de bunuri de ordinul a sute de miliarde de dolari. Lipsa de încredere va submina toate națiunile cu economii slăbite. De ce nu a păstrat Troika acest as în mânecă până la salvarea unei economii mai substanțiale, hai să spunem Spania sau Italia? Incompentență? Neînțelegerea pieței? Sau, și mai grav, dorința de a introduce această taxă pentru a lăsa impresia alegătorilor că îi pot “mulge” pe cei bogați?

Este intrigant și fascinant, deopotrivă. Este însă un mare păcat că populația Ciprului trebuie să traverseze această perioadă dureroasă, cu probleme pe care nu ei le-au creat și pe care, iată, nu au cum să le evite.

O întrebare ce își are acum tot rostul din lume: cine urmează?

Fiți în siguranță, oriunde ați fi.

Saxo Bank este o bancă specializată în investiţii şi tranzacţionări online. Banca permite clienţilor să tranzacţioneze instrumente valutare (FX), CFD-uri, ETF-uri, acţiuni, contracte Futures, opţiuni şi alte instrumente derivate prin intermediul a trei platforme de tranzacţionare; platforma pe bază de browser SaxoWebTrader, platforma care poate fi descărcată SaxoTrader şi SaxoMobileTrader, o platformă pentru telefonul mobil. Platformele sunt disponibile în peste 20 de limbi, direct de la Saxo Bank sau prin intermediul unuia dintre clienţii instituţionali ai băncii. White label reprezintă pentru Saxo Bank o zonă de business importantă şi presupune personalizarea şi crearea de mărci pentru platformele de tranzacţionare  pentru alte instituţii financiare şi brokeri. Saxo Bank are peste 120 de clienţi white label şi deserveşte mii de clienţi retail în peste 160 de ţări. Saxo Asset Management a fost lansat în 2009 pentru a deservi segmentul investitorilor bogaţi şi, de atunci, şi-a triplat volumul bunurilor pe care le gestionează. Saxo Bank are sediul în Copenhaga şi birouri în Australia, Cehia, Franţa, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Singapore, Spania, Elveţia, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite”.

Parlamentul de la Nicosia a respins impozitarea depozitelor bancare, însă deponenţii ar putea fi afectaţi de măsurile pe care autorităţile cipriote ar putea să le implementeze pentru salvarea ţării de la faliment. Românii au depozite bancare de aproximativ 100 de milioane de euro.

Ciprul are depozite în valoare de 56,6 miliarde euro, iar alte ţări din zona euro, 16,1 miliarde euro.

România are depozite de 100 de milioane de euro din afara sistemului bancar. Pentru restul ţărilor, depozitele ajung la 32 de miliarde de euro.

Agenţia de rating Moody’s a anunţat săptămâna trecută că băncile din Rusia aveau, la sfârşitul lui 2012, plasate în Cipru aproximativ nouă miliarde de euro. Moody’s a anunţat că depozitele companiilor ruse în băncile cipriote ajung la aproximativ 15 miliarde de euro.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.