APUSENI, ȚARA DE PIATRĂ: Festivalul Național Studențesc ”Zilele Unirii” – ediția XXVII
Vineri, 29 noiembrie 2024, ora 16:00 la Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia a avut loc vernisajul expoziţiei şi prezentarea catalogului „Apuseni, țara de piatră” din cadrul proiectului Romania Student Tour.
Eveniment organizat în seria activităților Festivalului Național Studențesc ”Zilele Unirii” – ediția XXVII, dedicat Zilei Naționale a României (https://www.facebook.com/share/p/19cf6EETca/?mibextid=WC7FNe)
„Apuseni, țara de piatră” introduce privitorul într-o lume fascinantă, care înmănunchează fotografii cu chipuri mai vechi și mai noi din Munții Apuseni, realizate de artiști fotografi sub umbrela concursului „Fotogeografica” al Casei de Cultură Studenților București.
În deschiderea catalogului poate fi citit mesajul doamnei Natalia-Elena Intotero, ministru Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, precum și cel al cunoscutului speolog Cristian Lascu.
”Apuseni, țara de piatră” – Natalia-Elena INTOTERO, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse:
”Timp de două decenii, Romania Student Tour s-a constituit într-o adevărată oglindă a timpului ce reflectă prin culori maistoase identitatea noastră românească.
Este unul dintre cele mai ambițioase și coerente proiecte de tineret, prin care se redescoperă și se promovează valorile patrimoniului natural și cultural al României, un meritoriu demers în direcția construirii unei imagini reale prin arta fotografică, dar și prin explicații, a spațiului românesc.
An de an, studenți și artiști consacrați, patricipanți în cadrul acestui generos proiect, au adus imagini proaspete, însoțite de fermecătoare povești din locuri știute sau mai puțin știute, creând un puzzle iconic al dăinuirii noatre ca neam, cu rădăcinii adânci în istorie, grefat pe una dintre cele mai vechi vetre de cultură și civilizație ale omenirii.
Albumele Romania Student Tour au devenit adevărate cărți de vizită, pentru țara noastră, fiind prezentate la diverse manifestări naționale și internaționale, dar și în multe comunități românești din afara granițelor, stârnind un viu interes.
”Apuseni, țara de piatră” prezintă o regiune etnogeografică aflată în centrul Munților Apuseni, Țara Moților, cu unele extensii pe văile și culmile limitrofe, aducând la lumină crâmpeie din spectaculosul labirint subteran, obiceiuri și tradiții multimilenare.
Apusenii sunt munții ce tăinuiesc în adâncuri minereuri prețioase, aur și argint și însuflețesc ,din rugăcini murmurate de moți în bisericile de lemn, suflete de eroi ai neamului românesc precum Avram Iancu, Horia, Cloșca și Crișan și oastea lor anonimă care ne stă de strajă în veșnicia neamului.
Felicit, deopotrivă, pe toți cei care s-au implicat și au susținut acest nobil concept cultural-educativ.” (Natalia-Elena Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse)
Simfonia Munților Apuseni – Cristian LASCU, cercetător, speolog, scriitor și jurnalist:
”Geologii și geografii descriu munții prin limbajul științei. Relief, cote, roci, falii. Hărți și descrieri seci. Scriitorii ne-au lăsat eseuri și povestiri.
Autorul Baladelor Vesele și triste ne-a lăsat Balada Munților, ca un omagiu al ritmurilor naturii montane. Țara de Piatră a lui Geo Bogza e un remarcabil reportaj despre viața moților.
Dar putem să și ascultăm munții. Orgile de calcar ale Pietrii Craiului nu răsună ca o fugă de Bach? Un popas într-un sat de munte, cu turmele și nedeile lui este simfonia a șasea a lui Bethowen, severitatea Făgărașului nu ne trimite oare la muzica Alpilor a lui Richard Strauss?
În acest concert al munților, Apusenii sunt o simfonie care ne oferă totul: peisaje domoale și creste spectaculoase, cătune risipite unde localnicii mai prectică meserii uitate, un mozaic geologic cum nu se mai află altul, în care mai mijește luciul cuprului și aurului.
Păduri întinse și poieni tainice unde lupii și cerbii trăiesc mai puțin tulburați de năpasta civlizației. Atâtea locuri, atâtea partituri.
Simfonia Apusenilor nu fost încă compusă. Dar un compozitor talentat, Marțian Negrea ne-a lăsat suita simfonică Prin Munții Apuseni.
Un clic pe internet și apoi, cu ochii închiși vi se vor înfățișa mai întâi tabloul viu, Pe Arieș în sus, pe motive din folclorul local, pătrundeți în Țara Moților, printre casele cu acoperișuri țuguiate de paie, pe drumurile căruțelor ce poartă butoaiele și ciuberele făcute de cioplitorii în lemn.
Dar vine momentul când vă răcoriți printre madonele de gheață ale Ghețarului Scărișoara. Iar apoi muzica înaltă, maiestuosă a peșterii Cetățile Ponorului.
În închieiere Izbucul, unde veți auzi și vedea șuvoiul nestăvilit de apă cristalină care țîșnește din munte și porneșete sprea soare, spre întâlnirea cu alte ape ale Apusenilor. Izbucul (Tarantela) lui Marțian Negrea reprezintă o capodoperă a muzicii descriptive românești.
Fotografii au găsit în Apuseni un paradis de subiecte. Încă pe la 1900, un mare iubitor al Munților Bihor, Czaran Gyula din Moneasa, a realizat fotografii cu Padișul, cu Cheile Someșului Cald, cu avenul-ghețar de la Borțig.
Subiecții săi erau domni la costum și pălarii și doamne cu rochii elegante pentru că acest pionier al Apusenilor era și un animator al turismului prin scrieri și imagini.
Cetățile Ponorului l-au impresionat atât de mult pe Emil Racoviță încât ne-a lăsat o fotografie document cu mărețul portal, realizată în 1925. Școala speologilor de la Cluj a marcat un mare progres al fotografiei în subteranele Apusenilor.
Apoi fotografia speologică a mers mână în mână cu explorările și astfel s-au adunat multe publicații și albume despre Apusenii de Deasupra și Dedesubtul Pământului.
Și iată-ne acum în fața unui ambițios produs al Romania Student Tour ce înmănuchează fotografii cu chipuri mai vechi și mai noi ale Munților Apuseni, realizate de artiști fotografi legați de generosul proiect Fotogeografica al Casei de Cultură Studenților București”.
În palmaresul programului Romania Student Tour – program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural – sunt consemnate alte 15 albume de succes: Comorile Olteniei de sub munte; Maramureș, moștenirea unui neam; Ținutul Pădurenilor, inima de fier a Daciei Străbune; Civilzația Mărginimii; Transilvania, inima României; Dobrogea la răscrucea timpurilor; Descoperirea naturii în Gorjul montan; Ținutul Vulcanilor, izvor de civilizație; Pădurea Craiului, Țara dintre Crișuri; Din lumea Banatului; Haţeg, ţinutul dinozaurilor; Din tainele Bucovinei, Ţinutul Neamţului, leagăn de legendă, Enigmele Buzăului, Plaiurile Vrancei.
Catalogul a fost realizat de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti sub egida Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Pingback: Festivalul Național Studențesc ”Zilele Unirii” – ediția XXVII – Ultima Oră - newsflash