Austria contraatacă
KPÖ
Partidul Comunist Austriac (Kommunistische Partei Österreichs, KPÖ) a fost fondat la 3 noiembrie 1918, făcându-l unul dintre cele mai vechi partide comuniste din lume. În perioada 1938-1945, a fost interzis din cauza ocupației naziste în urma Anschluss-ului.
Din 2006, partidul este condus de Mirko Messner. KPÖ deține în prezent două locuri în parlamentul regional al Stiriei și patru mandate în parlamentul regional din Salzburg. Partidul Comunist Austriac, care la alegerile generale din 2019 a obţinut la nivel naţional mai puţin de 1% din voturi, a ajuns pe 10 martie 2024 pe locul doi în alegerile municipale desfăşurate la Salzburg (Șoc în Austria: Partidul Comunist este pe val și intră în zona de putere (stiripesurse.ro): conform rezultatelor preliminare, formaţiunea KPÖ a obţinut 23% din voturi în alegerile pentru Consiliul Municipal, la mică distanţă de Partidul Social-Democrat (SPÖe), cu 26%. Rezultatul reprezintă pentru formaţiunea comunistă o creştere de 500% faţă de procentul obţinut în 2019.
La alegerile pentru postul de primar al Salzburgului, ierarhia este aceeaşi, candidatul social-democrat obţinând 30%, iar cel comunist 28%, astfel că ei se confruntă în turul doi.
KPÖ este un partid minoritar, fără reprezentare în parlamentul naţional austriac, fiind prezent doar în două din cele nouă parlamente regionale ale Austriei. Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Karl Nehammer, care în oraşul Salzburg formează o majoritate locală împreună cu social-democraţii, a pierdut jumătate din procente, obţinând conform aceloraşi rezultate preliminare 20% din voturi!
Poziția guvernatorului
”Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să înceteze să mai subvenţioneze băncile comerciale şi ar trebui să reducă dobânzile plătite pentru lichidităţile pe care băncile le-au luat ieftin de la banca centrală”, a declarat pe 3 aprilie 2024, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Robert Holzmann (https://www.bursa.ro/robert-holzmann-bce-trebuie-sa-inceteze-sa-mai-subventioneze-bancile-21472251): în prezent, băncile comerciale stau pe un exces de lichiditate de aproximativ 3.200 miliarde de euro, care este depozitat la BCE şi pentru care băncile comerciale primesc o dobândă de 4%, ceea ce face ca atât BCE cât şi multe dintre băncile naţionale din zona euro să înregistreze pierderi.
”Nu există nici un motiv de politică monetară pentru care ar trebui să mai oferim această subvenţie. Nu este acceptabil că actuala structură pune povară majoră pe rezultatele financiare ale băncilor centrale. Nu putem funcţiona la nesfârşit pe deficite”, a spus Robert Holzmann, care face parte şi din Consiliul guvernatorilor BCE.
În miezul problemei stă operaţiunea de tipărire masivă de bani a BCE, cunoscută sub denumirea de relaxare cantitativă, care a fost punctul de referinţă al eforturilor sale de stimulare din ultimul deceniu. BCE a tipărit mii de miliarde de euro pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale, în speranţa că, creditul ieftin şi abundent va relansa creşterea economică şi va readuce inflaţia înapoi la ţinta de 2%. Atunci când dobânzile erau în zona negativă, aceste lichidităţi masive costau BCE foarte puţin însă acum instituţia de la Frankfurt trebuie să plătească o dobândă de 4% pentru banii depozitaţi de băncile centrale, iar aceste cheltuieli depăşesc cu mult orice venit pe care l-ar putea înregistra BCE. Având în vedere că durează mai mulţi ani pentru ca muntele de obligaţiuni să se diminueze, cel mai probabil că plăţile cu dobânzile vor rămâne o cheltuială pe termen lung iar unele bănci centrale ar putea să epuizeze cea mai mare parte dacă nu totalitatea rezervelor de profit.
Veto pe extinderea granițelor Schengen
La finalul lunii februarie 2024, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a insistat, din nou într-o conferință de presă, asupra dreptului de veto al Vienei în privința aderărării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen (https://cursdeguvernare.ro/austria-isi-mentine-veto-ul-pe-extinderea-granitelor-terestre-ale-schengen.html): „Mă gândesc foarte mult să facem acest pas acum (integrarea cu frontierele aeriene și maritime – n.n.) și să nu filosofăm despre următorii pași”, a declarat ministrul austriac de Interne, conform publicației austriace, care notează că ministrul Karner a redus și mai mult așteptările privind aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei.
Oficialul austriac a vorbit despre „compromisul” la care s-a ajuns prin încheierea acordului privind aderarea aeriană și maritimă a Bulgariei și României la Schengen, spunând că au existat „negocieri dure” și că sunt prevăzute „condiții clare”. Printre acestea se numără faptul că frontiera terestră trebuie securizată, iar la frontiera externă vor fi mobilizați ofițeri de poliție și resurse suplimentare ale Frontex. Mai mult, solicitanții de azil înregistrați anterior în România și Bulgaria trebuie să fie returnați din Austria în țările respective, a mai spus ministrul de Interne al Austriei. Consiliul UE a anunțat, la finalul lunii decembrie 2023, că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024.
Emilian M. Dobrescu