Băsescu: Eu nu-mi asum eşecul pe Schengen

Preşedintele Traian Băsescu a spus răspicat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu se consideră vinovat pentru eşecul României privind aderarea la Schengen.

„Eu n-am ce să-mi asum. Eu am numit miniştri penali. Eu mi-am făcut datoria. În decembrie, când încă nu apăruse raportul MCV, am discutat cu ţările care ştiam că au reticenţe faţă de ce s-a întâmplat în vară, şi au fost de acord să discute accesul României în Schengen. Am rugat, am sugerat în diverse întâlniri cu lideri politici, ce e de făcut ca să avem o soluţie mai bună. Nu am ce să-mi asum. Nu am nici majoritate parlamentară, nici guvernul nu poate fi influenţat politic. Când a fost de asumat, mi-am asumat, ca atunci când am luat măsurile pentru ieşirea din criză”, a spus Băsescu.

Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen în Consiliul JAI, a declarat preşedintele  menţionând că sunt cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.
Potrivit lui Băsescu, ar fi fost foarte posibil, dacă ministrul german ar fi ridicat mâna, să se fi înregistrat o majoritate împotrivă. „Prudenţa arătată azi de primul-ministru este de bun augur, sper să se menţină în această linie”, a mai spus Băsescu.

Băsescu a precizat totodată că ministrul german de Interne este un suporter al României. „Îl cunosc, e un suporter al României, însă oricine citea ultimul raport MCV ar fi făcut un pas înapoi”, a spus Băsescu.

El a adăugat că se încearcă acreditarea ideii că se teme Germania de romi şi invazia câtorva mii de români.

„Din punct de vedere al ministrului german de interne, România şi Bulgaria au o singură problemă în privinţa intrării în Schengen: corupţie”, a spus Băsescu.

Vă prezentăm, integral, declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Cred că în urma dezbaterii publice de zilele acestea, sunt necesare unele clarificări nu numai pentru cei care privesc la televizor, dar chiar şi pentru presă şi pentru unii analişti politici. Încep prin a saluta poziţia exprimată astăzi de primul-ministru cu privire la mandatul pe care îl are reprezentantul Guvernului pentru şedinţa JAI din 7 – 8 martie. Cred că este o revenire la normalitate. Aş dedica această întâlnire cu presa unor realităţi europene, pentru că se pare că trăim în lumi paralele. Nu înţelegem care sunt misiunile noastre principale ca stat membru al Uniunii Europene. Sunt multe alte elemente, dar două elemente sunt fundamentale pentru integrarea României în Uniunea Europeană: intrarea în spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro. Pentru ambele România are derogare prin Tratatul de aderare. Deci, sunt obligaţii asumate de noi. Nu sunt nici facultative, nici întâmplătoare, nici la bunăvoinţa unui guvern care azi e, mâine nu e, a unui guvern al altui stat, ci sunt obligaţii ale României. Aş vrea să clarific faptul că România a avut consecvent în ultimii opt ani, dar în mod deosebit de la intrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, o politică de integrare. Şi trebuie să vă spun că de multe ori a existat tentanţia izolării zonei non-euro, celebra Europă cu două viteze. V-aş aduce aminte că România a avut poziţii extrem de severe – şi, trebuie s-o recunoaştem, susţinute de Germania – atunci când s-a pus problema Pactului Euro. El a devenit Euro Plus şi a permis participarea statelor non-euro care au dorit – pentru că România a avut iniţiativa unor solicitări extrem de argumentate, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, susţinute de Germania şi de alte câteva state, şi până la urmă am devenit parte a Pactului Euro Plus. Acest „Plus” este pentru România şi alte state care au mai dorit să participe la Pactul Euro. Nu intru în detalii ce înseamnă, dar vreau să vă reamintesc puţin lucrurile. A fost tema Uniunii bancare, care, de asemenea, a fost iniţial concepută pentru statele din zona euro. România a fost atunci extrem de vehementă, argumentând printre altele şi cu faptul că 80% din sistemul bancar românesc este deţinut de bănci din zona euro, şi a cerut să fie şi ea parte la acest proces al Uniunii bancare, pentru că este una să fii în afară şi alta să fii în interiorul conclavului în care se iau decizii cu privire la euro, mai ales că România este extrem de dependentă de zona euro – şi prin exporturi, nu numai prin bănci. V-aş aduce aminte că a fost Tratatul fiscal, care a fost iniţial destinat tot numai statelor din zona euro. România a fost extrem de activă pentru ca statele din zona euro să permită şi statelor din zona non-euro care doresc să ratifice Tratatul fiscal, deşi condiţia lui de intrare în vigoare, spre exemplu, ca probă, că era dedicat numai statelor euro, este ca 12 state euro să ratifice acest tratat fiscal, necontând dacă este ratificat şi de state din afara zonei euro. Noi l-am ratificat, suntem parte a acestui tratat. Deci, aş spune că a fost consecvent o politică prin care am încercat să ne integrăm, uneori cu unele costuri, dar întotdeauna cu perspectiva de a fi pregătiţi pentru momentul în care vom îndeplini condiţiile să intrăm în eurozonă, să putem face faţă acestui moment dificil când economia românească se izbeşte direct cu o monedă pe care o controlează BCE, n-o mai controlează Banca Națională a României, dacă discutăm simplist.

De aceea, poziţia pe care o exprim fără rezerve – şi mă bucur că astăzi am constatat o flexibilizare a poziţiei primului-ministru: România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen. Nu mă refer că aceasta este o prioritate numai din punct de vedere economic. Este adevărat, odată intraţi în zona Schengen, avem alt culoar prin care pasagerii români trec prin aeroport, nu mai au control de frontieră, nu mai au nimic. Camioanele nu mai stau în vamă – şi dumneavoastră, presa, aţi dat de multe ori imagini cu kilometri întregi de camioane care stau în vama româno-ungară sau în cea româno-bulgară. Deci, pentru noi este esenţială intrarea în zona Schengen şi din punct de vedere al procesului de integrare, şi din punct de vedere economic – lipsa controlului de frontieră pentru transportatorii de mărfuri, fie că sunt transportatori feroviari sau transportatori rutieri sau aerieni -, şi poate cel mai important aspect este cel politic. În momentul de faţă, frontiera Uniunii Europene este aici, pe frontiera de vest a României. Obiectivul nostru este ca frontiera Uniunii Europene să se mute aici. Acest lucru vreau să-l înţelegeţi foarte bine din punct de vedere politic, ce înseamnă să fie frontiera spaţiului Schengen, deci practic a Uniunii Europene aici, pe frontiera noastră de vest, de la această frontieră este spaţiul de liberă circulaţie, şi ce înseamnă pentru România să fie integrată în spaţiul Schengen, implicit frontiera Uniunii Europene să se mute pe frontiera noastră de răsărit şi de nord – şi sigur, pe frontiera cu Serbia. Asta înseamnă că eşti, din punct de vedere politic, într-o organizaţie extrem de puternică, iar cu acest lucru nu ne putem juca. Am mai avut alte frontiere în trecut. Este esenţial să mutăm frontiera Uniunii Europene pe frontiera noastră de răsărit, de nord şi de sud-vest. De aceea, obiectivul intrării în zona Schengen rămâne un obiectiv fundamental pentru România, şi din acest punct de vedere niciun sacrificiu nu este prea mare. Chiar sacrificarea corupţilor noştri nu mi se pare fundamentală în raport cu interesul ca această ţară, ţara noastră, să fie parte a unui sistem european solid. Vreau să ştiţi că, în evaluarea mea, din punct de vedere politic, este mult mai important să fim în spaţiul Schengen, decât în zona euro. Din punct de vedere economic, nu poate fi pusă sub semnul întrebării, ca importanţă zero, participarea la eurozonă, dar din punct de vedere politic, cel mai important lucru pentru România este să devină frontieră reală a Uniunii Europene.

De aceea, orice dubiu cu privire la prioritatea acţiunii guvernamentale, parlamentare şi prezidenţiale pentru a intra în zona Schengen este în afara oricărei discuţii. România trebuie să-şi propună ca obiectiv major intrarea în zona Schengen, cu „costurile” legate de corupţi sau potenţiali corupţi – că nimeni nu-i judecă înainte să-i judece instanţele – fie că sunt în Parlament, fie că sunt prin Guvern. Aceste costuri sunt nesemnificative în raport cu nevoia politică de a muta frontiera Uniunii Europene pe Prut şi pe frontiera cu Ucraina. Este esenţial acest lucru şi este, poate, din punct de vedere al semnificaţiei politice, la fel de important ca intrarea în Uniunea Europeană. Vreau să înţelegeţi că noi am intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, dar încă nu ne-am integrat în cele două uriaşe facilităţi ale Uniunii: spaţiul Schengen şi zona euro. Cu toate eforturile noastre de a participa la toate aceste proiecte destinate zonei euro – am pomenit Euro Plus, Tratatul fiscal şi Uniunea bancară – esenţiale sunt cele două. Cele trei pe care le-am enumerat mai înainte sunt pregătitoare. Să rămânem – scuzaţi-mi expresia – agăţati de zona dură a Uniunii Europene, acesta a fost efortul. De aceea, am avut ca politică să nu pierdem participarea la niciunul dintre cele trei tratate care vizau zona euro, dar este esenţial pentru noi să intrăm în Schengen, repet, pentru că, politic, frontiera Uniunii Europene se mută pe frontierele româneşti. Acum este pe frontiera româno-maghiară frontiera Uniunii Europene, spaţiul de liberă circulaţie, spaţiul în care justiţia, afacerile interne, totul este bazat pe nişte criterii – pe care noi, din păcate, nu le îndeplinim integral în momentul de faţă.

Aş vrea să clarific şi declaraţia ministrului Friedrich, ministrul german de Interne. Vă pot spune că-l cunosc, este un suporter al României, însă oricine citea ultimul raport MCV ar fi făcut un pas înapoi. Se încearcă acreditarea ideii că problema pentru care Germania este împotrivă este legată de romi, de pericolul invaziei, se teme Germania de invazia câtorva zeci de mii de români. Ministrul Friedrich discută problema romilor, a migraţiei, dar nu condiţionează accesul României în Schengen de aceste lucruri, ci propune nişte măsuri. Eu am integral interviul, el a fost prelucrat funcţie de interesele fiecărei televiziuni. El se află aici. Şi bine ar fi, când vorbim de declaraţii ale unor demnitari europeni, să le reproducem corect şi în sensul lor. Din punct de vedere al ministrului german de Interne, România şi Bulgaria au o singură problemă, şi a fost definită cu un singur cuvânt: corupţie. Şi asta s-a văzut reflectată în raportul MCV din luna ianuarie de anul acesta. Aş vrea să mai fac o precizare. Văd că suntem foarte supăraţi că am cheltuit bani mulţi şi nu ne primesc în Schengen. Vreau să vă dau cifrele corecte, legat de costurile pe care România le-a avut cu pregătirea tehnică pentru intrare în Schengen. 470 de milioane de euro facilitate Schengen, bani de la Uniunea Europeană – vă dau cifra exactă, ca să nu fie dubii: 469,983 milioane euro. Bani de la Uniunea Europeană, de la contribuabilul german, francez, olandez, cei care ne critică. Şi bugetul de stat al României: 88 de milioane de euro – echivalent, s-au cheltuit lei -, bani care au fost cheltuiţi pentru aşa-numite cheltuieli neeligibile în Schengen. Probabil s-au făcut construcţii, s-au făcut cheltuieli care nu erau eligibile din bani Schengen, care vizează în principal tehnica, dacă nu mă înşel. Aş vrea să mai clarific un lucru, ca om care ştie mecanismele de funcţionare ale Uniunii Europene: Germania nu este singura care ar fi votat împotriva României. Sunt cel puţin şapte state care, dacă s-ar fi ajuns la vot, ar fi votat împotrivă, din cauza Raportului MCV – şapte state pe care le ştiu eu. Dar este foarte posibil ca, în momentul în care ministrul german de Interne ridica mâna sus, să fie majoritate împotrivă. Ştiu foarte bine cum funcţionează consiliile interguvernamentale şi interstatale în Uniunea Europeană. Deci, prudenţa arătată astăzi de primul-ministru este de bun augur şi sper să se menţină în această linie.

Vreau să ştiţi că, de când merg la Consiliul European – am mers din 2005, ca observator, până în 1 ianuarie 2007, când am avut calitatea de membru cu drepturi depline şi cu drept de cuvânt şi de poziţie – nu am văzut nicio problemă rezolvată ţipând. Totul este subiect de negociere între parteneri. Nimeni nu-şi aruncă buzduganul peste frontiere. Se mai întâmplă cu Londra, dar şi ea pierde câte jumătate de buzdugan, când face aşa ceva. Vă dau ultimul exemplu: a vrut reducere de 200 de miliarde a bugetului, s-a ajuns la 100 de miliarde reducere, şi, cu asta, bună ziua – fiind stat contributor, atenţie! Deci, nimeni nu rezolvă nimic în acest mod, pentru că nu acesta este spiritul Uniunii, nu acesta este spiritul Uniunii. Iar corect din partea noastră este să ne uităm în ograda noastră, să vedem de ce sunt supăraţi unii parteneri europeni. Eu aş reveni cu o formulare care se află în Consiliul Afaceri Generale din septembrie 2012, în care, discutându-se MCV-ul din luna august, se făcea următoarea precizare – trebuie înţeles că, fără respectarea regulilor, nu suntem credibili – spun eu – şi acum vă fac precizarea din documentul Consiliului Afaceri Generale, unde a participat un reprezentant al Guvernului: „sistemul administrativ şi judiciar imparţial este indispensabil pentru o bună funcţionare a politicilor Uniunii Europene”. Repet: „un sistem administrativ şi judiciar imparţial este indispensabil pentru o bună funcţionare a politicilor Uniunii Europene”. Schengen este parte a politicii Uniunii Europene. Deci, chiar Guvernul nostru a acceptat, în luna septembrie, această menţiune, când era vorba de MCV. Şi eu sunt de acord că îndeplinim criteriile tehnice, dar noi am acceptat această menţiune, la Consiliul Afaceri Generale din septembrie 2012, şi nu eu am fost acolo. Dar nu învinovăţesc pe nimeni, pentru că această menţiune este în toate documente Consiliului Afaceri Generale, de la introducerea MCV-ului, până astăzi. Deci, legătura indirectă, trebuie să citeşti corect limbajul Uniunii Europene. Când îţi spune că fără administraţie şi justiţie imparţiale nu poţi să asiguri buna funcţionare a politicilor Uniunii Europene, trebuie să înţelegi imediat că toate politicile Uniunii au ca pilon buna funcţionare şi imparţialitatea administraţiei şi a justiţiei. Deci, trebuie să înţelegem lucrurile astea, pentru că, altfel, ne vom război degeaba. Sigur, au fost momente, spre exemplu, când eu am simţit o anumită ţară, care avea o problemă cu componenţa guvernului, avea un partid antieuropean, în guvern; atunci, a fost justificată o reacţie, dar nici măcar atunci n-a îndrăznit nimeni să spună: nu mai e o prioritate, pentru noi, Schengen-ul. Dar Schengen-ul rămâne o prioritate pentru România, pentru că este parte a procesului de integrare.

Aş mai face o precizare. Poziţia corectă este să se ia notă şi să stabilim un alt termen, în care să discutăm accesul în Schengen. Ştiind foarte bine atmosfera din rândul statelor membre, punctul meu de vedere este că trebuie să obţinem o altă dată. Poate fi septembrie, poate fi decembrie. De ce este important să obţinem o altă dată şi nu abandonarea subiectului? Pentru că, dacă nu obţinem o altă dată în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, trebuie să urcăm din nou în Consiliul European şi să introducem la un moment dat, în concluzii, cerinţa Consiliului European către Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne să rediscute problema României şi Bulgariei. De aceea, o strategie corectă pentru următorul Consiliu este să se ia notă că România a făcut progrese, pentru că ele sunt menţionate în raportul MCV. Sunt menţionate progrese la DNA, la ANI, la CSM, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deci, sunt menţionate aceste progrese. Deci, în mod categoric, în următorul JAI, mandatul trebuie să fie constatarea progreselor şi asumarea faptului că mai avem nişte lucruri de făcut; exact în zona politică. Fie că vorbim de Parlament, fie că vorbim de statutul parlamentarilor, fie că vorbim de statutul membrilor Guvernului, fie că vorbim de statutul preşedintelui, de orice, dar este clar că în zona politică avem probleme. Şi obiectivul nostru, acum, trebuie să fie constatarea progreselor funcţionării instituţiilor statului de drept şi asumarea corecţiilor în zona politică. Dacă reprezentantul nostru va insista pentru luna septembrie sau decembrie, este o chestiune care ţine de Guvern şi majoritatea parlamentară, adică, în cât timp cred ei că pot adopta corecţiile pe care ni le cere MCV-ul. De ce este atât de important? Este important pentru că nimeni, nicio politică a UE nu funcţionează fără un sistem de justiţie eficient, aplicabil tuturor, de la preşedinte, până la omul de rând, dar fără evitarea miniştrilor, parlamentarilor ş.a.m.d. Deci, acesta este punctul meu de vedere. Poate v-aş mai spune câteva lucruri. Vreau în primul rând să notaţi că această explicaţie nu este un atac la nimeni. Pur şi simplu, vreau să explic, pentru că trebuie să înţelegem, trebuie să ne solidarizăm pe acest obiectiv. Eu am încercat să fiu solidar. Aduceţi-vă aminte, înainte de apariţia MCV-ului, am avut celebra discuţie la Senat, în patru. A ieşit, până la urmă, redată cum a crezut fiecare; a trebuit să intervin, să o clarific, din punctul meu de vedere. Am transmis rugămintea îndreptării unor lucruri înainte de acest JAI. A ieşit conţinutul scrisorii, cu oameni care n-au nicio treabă cu ea. Nu cred că este cel mai bun lucru, pentru că am o experienţă pe care o pot da şi vreau s-o dau, ca să ne atingem acest obiectiv. Eu spun, fără rezerve, că mutarea frontierei UE pe frontiera de nord şi de răsărit a României, este un obiectiv de importanţă naţională, obiectiv politic de importanţă naţională. Este încă un pas major în integrarea noastră în acest mecanism complicat al UE. Cam asta am vrut să comunic. Întrebări pe subiect?

Întrebare: Pentru că vorbeaţi despre asumare, ca reprezentant al statului şi ca autoritatea care trasează liniile viitoare, pe care statul le urmează, în ceea ce priveşte politica externă – aşa cum clar scrie în Constituţie şi în decizii ale Curţii Constituţionale – în ce măsură vă asumaţi dumneavoastră eşecul amânării aderării României la spaţiul Schengen?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, eu nici n-am ţinut miniştri penali în Guvern, nici n-am votat pentru neridicarea imunităţii parlamentare a unor penali, nici n-am făcut presiuni pe justiţie, nici n-am dat lovituri prin CSM. Deci, n-am ce să-mi asum. Eu, ce îmi asum, este că mi-am făcut datoria. În luna decembrie, când încă nu apăruse raportul MCV, am discutat cu ţările care ştiam că au reticenţe după întâmplările din iulie-august din România şi, până la urmă, au fost de acord, în Consiliul European, să se dea sarcină Consiliului UE, implicit JAI-lui, să discute accesul României în Schengen. Deci, căutaţi responsabilii în altă parte. Mai mult decât atât, am rugat în diverse întâlniri cu lideri politici, am sugerat, din experienţă, ce-i de făcut, ca să avem o soluţie mai bună. Deci, de data asta -când a fost să-mi asum, mi-am asumat-, de data asta, n-am ce să-mi asum. N-am nici majoritate parlamentară, nici Guvernul nu-l pot influenţa politic. Când a fost de asumat, mi-am asumat. Când s-au luat măsurile de salvare a României, mi le-am asumat, pentru că ştiam că am o majoritate parlamentară care mă putea ajuta să trecem România, din criză, la creştere economică de 2,2%, în 2011. Cam asta e.

Întrebare: Cu cancelarul german Angela Merkel, aţi discutat pe acest subiect sau veţi discuta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă asigur că am discutat intens cu cancelaria de la Berlin, în aceste zile, la nivelul consilierilor pe probleme europene.

Întrebare: Vă mulţumesc.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu plăcere

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. V-aş întreba dacă cu premierul Victor Ponta aţi stat de vorbă zilele acestea? Pentru că e un subiect extrem de delicat.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: N-aş vrea să vă spun despre discuţii între mine şi dânsul. Sunt discuţii care au loc în orice stat sau nu au loc. N-aş vrea să spun: am discutat – n-am discutat, ne-am auzit la telefon să… Deci, nu-i de interes. Vă exprim poziţia mea publică legată de Schengen.

Întrebare: Vroiam să ştiu doar dacă sunteţi responsabil, cu ghilimelele de rigoare, de schimbarea poziţiei premierului? Pentru că săptămâna trecută a avut o poziţie… Astăzi, a ieşit…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am nicio responsabilitate.

Întrebare: Bun. Şi v-aş întreba dacă dumneavoastră credeţi – pentru că premierul spunea astăzi că Germania ar putea să-şi schimbe poziţia, noi trebuie să ne menţinem acest obiectiv de a adera la Schengen – credeţi că Germania şi-ar putea?…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, am salutat poziţia premierului, de astăzi, şi o salut, în continuare, dacă se menţine aşa. Numai că este esenţial ca ultimul raport MCV, pentru că vom avea altul în decembrie, sau dacă ne hotărâm să fim mai harnici, să ne asumăm că luăm raportul MCV, punct cu punct, vedem unde suntem în neregulă, unde protejăm corupţi, îndeplinim condiţiile, numim procurori credibili, nu mai facem presiuni pe CSM şi, cu siguranţă, dacă informăm statele membre, ne-am putea asuma septembrie. Dacă nu, decembrie, după ce apare raportul Comisiei care să confiinţească dacă am ridicat standardul în lumea politică sau nu. Atât.

Întrebare: Domnule preşedinte, vă mulţumesc mult pentru aceste răspunsuri. Un subiect pe care am dori un răspuns de la dumneavoastră, bineînţeles, dacă binevoiţi a ni-l oferi, se referă la aeronava prezidenţială. Ministrul Fenechiu spunea că ar trebui vândută, a venit şi un comunicat de la Tarom, care…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă asigur că nu mă opun niciunei acţiuni pentru că aia nu e aeronava prezidenţială. Aeronavă prezidenţială nu mai există de prin 2010, când acea aeronavă, de 38 de ani, nu a mai putut fi reparată din lipsă de fonduri. Ce folosesc eu de la Tarom este un avion pe care îl închiriem charter, dacă vreţi. Nu este o aeronavă la dispoziţia preşedintelui României.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Dacă în afara discuţiilor pe care le-aţi avut cu cancelarul german Angela Merkel aţi mai vorbit şi cu reprezentanţii altor state cu putere de decizie…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, eu nu aduc în discuţie publică discuţiile cu alţi sefi de stat şi de guvern, da? Deci, sigur că fac ce trebuie pentru România, că e obligaţia mea să o fac, dar în momentul în care v-aş spune, aţi vrea să ştiţi „şi ce aţi discutat”. Nu am stabilit asta cu partenerii europeni, să facem publice discuţile legate de această temă. Vă mulţumesc.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare. Mâine, Parlamentul Republicii Moldova va dezbate o moţiune de cenzură la adresa Guvernului. În cazul în care această moţiune va fi adoptată, cum vedeţi parcursul european al Republicii Moldova?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sper din tot sufletul ca alianţa pentru Europa să rămână în picioare, pentru că este esenţial ca la Vilnius, la întâlnirea Parteneriatului Estic, Moldova să fie teafără şi să se poată parafa acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Moldova. O intrare într-un derapaj politic ar face rău, nu spun neapărat politicienilor, dar cetăţenilor Republicii Moldova le-ar face foarte mult rău. Sper din tot sufletul ca Moldova să nu rateze mâine.

Întrebare: Domnule preşedinte, anul trecut, exact pe vremea asta, aveaţi o poziţie extrem de fermă faţă de Olanda, cea care se opunea pe acea vreme intrării, aderării ţării noastre în Spaţiul Schengen şi spuneaţi atunci, o să vă citez, ca să nu greşesc: „Deocamdată, Olanda face un abuz fără limite legat de un stat membru. Nu avem în condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen condiţia MCV. MCV este un mecanism destinat justiţiei şi nu securizării frontierelor”. Este o schimbare de viziune?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. La acel moment, Olanda avea în Guvern un partid antieuropean şi acest partid ţinea, practic, în şah poziţia Guvernului olandez. De ce făceam aceste afirmaţii? Pentru că noi tocmai obţinusem un MCV bun, fără foarte multe corecţii de făcut, ci erau doar angajamentele noastre viitoare. Dar, la fel de supăraţi puteam fi şi pe Germania, acum, cu o singură condiţie: să nu spunem că nu ne mai interesează Schengen, că asta e problema.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi, Olanda se află printre cele şapte state, despre care vorbeaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu vă spun. Dacă nu-şi fac ele publice poziţia, nu pot să o fac eu.

Întrebare: Aş vrea să vă mai pun o întrebare, dacă îmi permiteţi, legat de şeful SRI, George Maior. Am văzut, este implicat, imaginea domniei sale, fără voia sa, a apărut într-un clip publicitar, se face o campanie a socialiştilor…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, tema este Schengen azi.

Întrebare: În regulă. Mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Aţi spus că această declaraţie nu este un atac şi că trebuie să vă înţelegeţi cu Guvernul, în condiţiile în care…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Trebuie să facem din Schengen obiectiv naţional, dar corectarea celor semnalate de ultimul raport MCV nu ţine de mine, ci de majoritatea parlamentară şi de Guvern.

Întrebare: În condiţiile în care dumneavoastră spuneţi că trebuie să rămână o prioritate, iar Guvernul spune că rămâne un obiectiv fundamental, dar nu va mai fi o prioritate şi că trebuie schimbată strategia. Cum rămâne până la urmă şi cum vedeţi această schimbare de strategie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu se poate schimba strategia României. Interesul naţional este unul singur.

Întrebare: Premierul spunea că nu are nimic de reproşat Germaniei, ci acelor oameni din România care ne înjură şi ne vorbesc de rău. V-aş întreba dacă v-aţi simţit vizat.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, eu nu înjur.

Întrebare: Şi nici nu vorbiţi de rău?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Să ştiţi că a nu minţi, dacă înţelegeţi cumva că a vorbi de bine înseamnă să minţi este opinia dumneavoastră. Eu nu pot să nu văd problemele pe care le văd la noi toţi europenii. Şi slavă Domnului că încă nu vorbesc de alte subiecte, se limitează la MCV. Slavă Domnului!

Întrebare: Spuneţi că aţi avut discuţii cu Germania prin reprezentanţii dumneavoastră. În acest context cum vedeţi afirmaţia ministrului nostru de Interne, care spune că omologul său german a pierdut ocazia să tacă?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu comentez declaraţiile miniştrilor. Pe mine mă bucură declaraţia de astăzi a prim-ministrului, care sper că se va manifesta şi în comportamentul miniştrilor.

Întrebare: Aş vrea să vă întreb în legătură cu poziţia domnului Antonescu, care este al doilea om în stat…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: V-am spus, mă bucură doar declaraţia prim-ministrului de astăzi, care este de natură să corecteze multe din inconvenientele generate de declaraţiile din ultimele zile.

Întrebare: Vă întreb pentru că este al doilea om în stat, are întâlniri cu diverşi oficiali, ambasadori… Este poziţia statului român…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Poziţia statului român, conform Constituţiei, este exprimată de un singur om, de preşedintele României, asta este Constituţia. În rest, poate fi exprimată poziţia Guvernului României, care este o instituţie a statului, poate fi exprimată poziţia preşedintelui Senatului, care este altă instituţie a statului. Deci instituţiile statului nu stabilesc poziţia statului român. Numai preşedintele României exprimă poziţia statului român, conform Constituţiei noastre.

Întrebare: O singură întrebare aş mai avea: ce şanse consideraţi că am avea în septembrie sau în decembrie legat de acest subiect?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă vrem, putem. Trebuie să vrem.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.