Băsescu: România doreşte să fie parte a unui eventual format de negociere pe situaţia din Ucraina

Președintele Traian Băsescu a spus, joi, înaintea plecării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles că România va susţine la Consiliul European că vrea să fie parte a unui eventual format de negociere pentru rezolvarea situaţiei din Ucraina.

„În opinia mea, şi voi exprima în Consiliu, situaţia din Ucraina pleacă de la câteva motive. Memorandumul de la Budapesta va fi la baza discuţiilor despre criza din Ucraina. Dincolo de Carta ONU, apreciem că primele două state cu obligaţii de a negocia cu federaţia Rusă sunt Sua şi Marea Britanie. O altă premisă este existenţa raportului bilateral între Ucraina şi Federația Rusă. (…) România consideră că ceea ce a făcut Federaţia Rusă este o agresiune la adresa Ucrainei. Vom susţine că SUA şi Marea Britanie trebuie să-şi facă obligaţiile de garant al securităţii şi integrităţii teritoriale ucrainene. Ucraina trebuie să intre urgent într-un program cu FMI, CE şi cu Banca Mondială, pentru finanţare pe termen mediu, astfel încât ţara să nu intre în încetare de plăţi şi să parcurgă un program de reforme accelerat. Vom susţine că Ucraina poate semna acordul de asociere şi de liber schimb cu UE. (…) În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere. Argumentele sunt: peste 400 de mii cetăţeni ucraineni vorbitori de limba română, pe locul II după minoritatea rusă, România, cel mai apropiat stat al UE de Crimeea (160 de mile marine distanţă – un marş de maximum 10 ore pentru o navă rusă până la frontierele României), România e la 100 de km de un alt conflict îngheţat – Transnistria. România nu e dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, nu are o grea dependenţă, le poate subtitui cu alte forme de aprovizionare sau chiar cu gaze prin interconectorul Ungaria, din Norvegia. România poate fi un participant asupra căruia să nu e ridice semne de întrebare. Interesul naţional e ca România să fie implicată, având cea mai lungă fronteră cu Ucraina”, a declarat Traian Băsescu, pe Aeroportul „Henri Coandă”.

Vă prezentăm, integral, textul  declaraţiei de presă susţinută de şeful statului:

„Plec la Bruxelles, unde voi sta circa cinci ore. Este convocat un Consiliu European extraordinar pe tema Ucrainei, după care particip la congresul PPE, de la Dublin, ca invitat. Deci nu ca membru al PPE-ului, ci ca invitat. Voi face o scurtă referire la analiza noastră cu privire la situaţia din Ucraina. În opinia mea, şi acest lucru îl voi exprima în Consiliu, situaţia din Ucraina pleacă de la câteva premise. Prima este legată de existenţa Memorandumului de la Budapesta, în care trei state – Statele Unite, Marea Britanie şi Federaţia Rusă – se constituie în garanţi ai independenţei şi suveranităţii Ucrainei asupra teritoriului său. Dincolo de Carta ONU, de legislaţia internaţională, apreciem că primele două state cu obligaţii în a negocia cu Federaţia Rusă sunt SUA şi Marea Britanie, urmare a angajamentului de la Budapesta, din 1994, angajament care a fost prilejuit de dezarmarea nucleară a Ucrainei. De asemenea, o altă premisă de la care plecăm în poziţia României este existenţa acordului bilateral între Ucraina şi Federaţia Rusă cu privire la staţionarea unor structuri militare ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei până în anul 2047, lucruri stabilite prin acordul de la Kiev şi acordul de la – scuzaţi-mă, e şi un al doilea acord – în 2010; în 1997 a fost Acordul de la Kiev, care stabilea prezenţa numerică şi prezenţa în unităţi de luptă a Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeii.

Acest acord prevede că Federaţia Rusă poate avea pe teritoriul Crimeii circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare în portul de la Sevastopol, 100 de guri de tun cu calibrul de 100 mm şi mai mult şi, de asemenea, 22 de avioane de luptă. Acordul a fost prelungit în 2010, pentru că Acordul de la Kiev prevedea staţionarea acestor efective şi tehnică de luptă până în 2017, dar prin acordul din 2010 s-a stabilit un nou termen de staţionare, până în anul 2047. Deci aceste acorduri bilaterale între Ucraina şi Federaţia Rusă trebuie luate în considerare în orice poziţie rezonabilă a statelor, pentru că sunt acorduri bilaterale ratificate de parlamentele celor două ţări. De asemenea, Acordul de la Kiev din 1997 stabileşte foarte clar modul de acţiune şi comportamentul trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeii. Adiţional, şi aici este o problemă care trebuie negociată, preşedintele Iuşcenko, în timpul mandatului său, a emis două decrete pe care Federaţia Rusă nu le recunoaşte şi care vizau, de asemenea, un control extrem de clar al Ucrainei asupra mişcărilor efectivelor armatei Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei. Deci este a doua premisă, dincolo de Acordul de la Budapesta, aceasta, existenţa unor condiţii legale de prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei. Sigur, aici funcţionează şi acordurile de dezarmare în Europa, care, de asemenea, sunt parte a deciziilor bilaterale în ceea ce priveşte staţionarea trupelor convenţionale şi a mijloacelor convenţionale ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Crimeii.

A treia premisă de la care plecăm este că Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile Parlamentului Ucrainei, inclusiv acelea de desemnare a unui nou guvern, sunt legitime, deci partenerul nostru este guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei. Şi, în sfârşit, a patra premisă este că cele două state care au obligaţia să negocieze cu Federaţia Rusă, în viziunea noastră, Statele Unite şi Marea Britanie, trebuie să constate nivelul la care Federaţia Rusă a depăşit înţelegerile bilaterale între Ucraina şi Federaţia Rusă, cu privire la prezenţa acestor trupe în Crimeea şi să găsească soluţiile pentru ca încălcările acordurilor bilaterale să nu se mai producă. România consideră că ceea ce a făcut Federaţia Rusă prin încălcarea acordurilor bilaterale este o agresiune la adresa Ucrainei. În ceea ce priveşte acţiunile viitoare, vom susţine că Statele Unite şi Marea Britanie trebuie să îşi facă obligaţiile de garant al securităţii şi integrităţii teritoriale şi al independenţei Ucrainei, în negocierile directe cu Federaţia Rusă, care, de asemenea, este un garant care şi-a încălcat statutul. De asemenea, vom susţine că Ucraina trebuie să intre urgent într-un program cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială şi, dacă este nevoie, şi cu Uniunea Europeană, care să vizeze finanţarea Ucrainei pe termen mediu, în aşa fel încât ţara să nu intre în încetare de plăţi, să îşi poată face şi plăţile interne şi, în acelaşi timp, să parcurgă un program de reforme accelerat. Vom susţine, de asemenea, că Ucraina, dacă doreşte, poate să semneze acordul de asociere şi acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Nu în ultimul rând, în cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere, noi având următoarele argumente: avem peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situează pe locul doi după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România este cel mai apropiat stat membru al Uniunii Europene de Crimeea. Distanţa este de doar 160 de mile marine, ceea ce, pentru una din cele 400 de nave ale flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol, înseamnă un marş de zece ore maxim până la frontierele României. De asemenea, România este la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria. Frontiera de est a României este la numai 100 de kilometri de Transnistria. Nu în ultimul rând, România nu este dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze, prin interconectorul cu Ungaria, putem primi gaze şi din Norvegia. Deci, România are o dependenţă extrem de mică de Federaţia Rusă. Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negocieri. De asemenea, interesul naţional al României este să fie implicată şi plecând de la premisa că are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil, cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene. Acestea sunt elementele pe care le am în vedere în intervenţia mea la Consiliul European informal care va avea loc. Extrem de important este că la acest Consiliu European, prima oră şi jumătate este rezervată întâlnirii cu premierul Iaţeniuk, prim-ministrul Guvernului Ucrainei. Deci, întâi vom avea o informare de la acesta cu privire la situaţia din Ucraina şi cu privire la modul cum Ucraina vede rezolvarea acestor tensiuni, pe care noi le considerăm o agresiune la adresa Ucrainei, indiferent cum definesc aceste evenimente alte state. Cam asta, în câteva cuvinte. La Dublin, voi fi doar unul care va asista, pur şi simplu, la un eveniment, la Congresul PPE. Fiind cu calitate de invitat, nu am un rol, ci doar semnalul politic că sunt un preşedinte care provine dintr-un partid membru al PPE.