ACTUALITATECOLȚUL OPINIILOROpinii. Comentarii

BLACK FRIDAY în România: arta reducerilor care nu există

A venit din nou Black Friday. La început, Black Friday era doar un cuvânt folosit de polițiști la Philadelphia pentru vinerea de după Thanksgiving – să descrie aglomerația și haosul care domnea în acea zi.

Pe măsură ce timpul a trecut, magazinele i-au schimbat sensul; au spus că intră „în negru”, adică trec de la pierderi (roșu) la profit (negru) datorită volumului mare de vânzări. Ziua în care, ar trebui să ne bucurăm de cele mai mari reduceri ale anului.

Am „importat” această zi de la americani dar se pare că în afară de nume nu am luat și altceva, dacă în America conceptul de Black Friday înseamnă stocuri reale, reduceri reale, lichidări de sezon reale, iar oamenii stau la cozi sau își pun cortul în fața magazinelor nu pentru că „se filmează pentru Instagram”, ci pentru că poți lua un televizor cu 50 de dolari sau un laptop cu 100, la noi se întâmplă un fenomen interesant: nu reducerile sunt mari, imaginația este, iar marketingul este genial.

În realitate, pentru mulți dintre noi, Black Friday a devenit momentul în care descoperim că produsul dorit “nu mai este pe stoc” la cinci minute după ora de start, că prețul „redus” era identic cu cel de acum două săptămâni sau că „super oferta” dispare misterios exact când ajungi la coșul de cumpărături.

Punem alarma la ceas sau reîncărcăm nonstop paginile comercianților, doar ca să descoperim că reducerile au fost de fapt ridicate din pix, cu câteva zile înainte.

Black Friday a devenit cea mai mare demonstrație de creativitate comercială.

În teorie, aceasta ar trebui să fie ziua în care prețurile scad vertiginos, dar în practică, este o schemă simplă și eficientă::

  • prețurile cresc cu câteva zile înainte,
  • se afișează o reducere „uriașă” dintr-un preț care nu a existat niciodată,
  • iar consumatorul cumpără fericit… exact la prețul normal.

Să ne înțelegem: Black Friday la noi nu este o zi de reduceri, ci pentru foarte mulți comercianți este o operațiune de reorganizare contabilă a stocurilor vechi, ambalată într-o poveste cu procente și ecrane roșii.

Consumatorul aplaudă „reducerea”. Comerciantul aplaudă profitul.

Ne place să credem că suntem „vânători de oferte” dar în realitate, noi suntem vânatul.

„Stoc epuizat!” – pentru că nu au fost mai mult de 5 bucăți

Nu e magie. E un calcul simplu: 5 produse reale la reducere – 3000 de consumatori care intră pe site. Boom. Stoc epuizat în doar cateva minute. Restul de 12.000 de produse sunt la „reducere” doar pe afiș.

Comercianții nu vând produse, ei vând iluzia urgenței. „Ultimele bucăți!”, „Doar azi!”, „Alți 57 de utilizatori se uită la acest produs!”.

Există presiune reală? Sau doar un timer digital care a învățat să mintă elegant?

Pentru comercianți, Black Friday este o ocazie ideală să:

  • scape de stocuri vechi,
  • vândă produse la prețuri obișnuite mascate ca fiind reduceri,
  • își facă „targetul” pe o lună într-o singură zi.

Pentru noi, Black Friday ar trebui să fie o oportunitate, dar în multe cazuri devine o lecție scumpă.

O lecție anuală pe care o uităm la fel de repede. În fiecare an, aceeași poveste: comercianții se pregătesc strategic, consumatorii se pregătesc emoțional, reducerile se pregătesc… în Excel

Black Friday nu este despre economie. Este doar psihologie.

Dacă ne uităm la cifre, cineva învață din acest proces. Spoiler alert: nu consumatorul.

Și, fără excepție, milioane de oameni cad iar în același mecanism, nu pentru că nu știu, ci pentru că vor să creadă că reducerile sunt reale.

Iar ANPC, deși se lăuda cu „controale ample” și „amenzi record” chiar înainte de Black Friday, realitatea trăită de consumator este alta. Ni s-au adresat cetățeni care reclamau prețuri umflate, reduceri false, livrări anulate sau refuz de retur, și ni s-a spus că s-au adresat ANPC, iar în cele mai multe cazuri răspunsul a fost standard și aproape ironic: „încercați soluționarea amiabilă cu comerciantul”. Adică, în traducere: „descurcă-te singur”. Iar dacă nu se rezolvă, instituția recomandă chemarea comerciantului în instanță – după luni de așteptare sau fără niciun răspuns.

În timp ce legile europene garantează dreptul consumatorului la informare corectă, siguranță economică și protecție împotriva înșelăciunii comerciale, în practica românească aceste drepturi devin facultative.

Multe site-uri afișează sigla ANPC ca pe un fel de certificat al seriozității; însă, în lipsa unor intervenții eficiente, sigla rămâne doar o etichetă decorativă în subsol de pagină, o promisiune de protecție care nu se materializează.

Rezultatul? Comerciantul câștigă, statul bifează, consumatorul plătește.

Președinte fondator OADO 

Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.