Bruxelles-ul cere primirea migranților, statele europene vor ridicarea de ziduri

Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a făcut apel la statele membre să primească „minim” între 10.000 şi 20.000 de refugiaţi afgani suplimentari.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunţat, la rândul său, că Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi doreşte ca ţările UE să primească 42.500 de refugiaţi afgani în cursul următorilor cinci ani.

„Este un obiectiv realizabil”, susţine oficialul. Doar că cei 27 s-au abţinut până acum să fixeze un obiectiv clar pentru primirea de refugiaţi afgani și nu există decât angajamentul de a susține ţările vecine Afganistanului, pentru ca acestea să-i primească pe cei care fug de regimul taliban, tocmai pentru a evita un flux migratoriu către Europa.

În aceleași zile în care Borell și Johansson vorbeau despre intrarea în statele europene a zeci de mii de migranți, statele europene cereau… pe dos – un grup de 12 țări membre ale UE au solicitat finanţarea cu fonduri europene a construcţiei de „bariere fizice” pentru a proteja frontierele externe ale blocului comunitar, în contextul folosirii crescânde de către state terţe a migranţilor ca armă politică.

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia şi Slovacia subliniază că „barierele fizice par să fie o măsură eficientă de protecţie a frontierelor, care serveşte interesului întregii Uniuni Europene, nu doar al statelor membre din prima linie. Prin urmare, această măsură legitimă ar trebui să fie finanţată suplimentar şi adecvat în mod prioritar prin bugetul UE”.

Pe de altă parte, în Europa, discriminarea este încă la ordinea zilei. Rasismul și discriminarea etnică rămân predominante pe „bătrânul continent” și mulți nu sunt conștienți de cât de gravă este problema, potrivit unui studiu recent realizat de Tinerii Federaliști Europeni, care a constatat că aproape jumătate dintre respondenții din România și Italia consideră că societatea lor este necunoscătoare în ale problemelor cauzate de discriminarea etnică în țara lor.

În plus, fenomenul include și caritatea. O echipă internațională de la Universitățile din Birmingham, Oxford și Viena a studiat 46.500 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani din 67 de țări diferite și a ajuns la concluzia că oamenii din întreaga lume sunt predispuși să-și ajute semenii, cu excepția cazului în care cei care primesc ajutorul sunt… dintr-o altă țară.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.