Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Calendar UZPR – Noiembrie 2019

Publicat: vineri, 01 noiembrie 2019

PERSONALITĂȚI MARCANTE ALE PRESEI ROMÂNEȘTI – Noiembrie 2019

ARISTIDE BUHOIU ( 4 aprilie 1938, Lugoj – 17 sept. 2006, București), ziarist, realizator TV și scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș Bolyai din Cluj (1962). Reporter, redactor în radio, realizator TVR, director general la TV Super Nova, la Tele 7 ABC ( 1967-2000).

Ciclul de reportaje Drumuri europene la Televiziunea Română (1976-1983), Redactor la ziarele Evenimentul zilei, Cronica română, Jurnalul de Transilvania. A emigrat în SUA, unde a editat publicația săptămânală Universul ( 1985-2002). Președinte al Fundației nonprofit Academia de radio și televiziune din București. A obținut numeroase premii, printre care: Premiul național pentru televiziune, Marele premiu ACIN pentru Drumuri europene, premiul APTR pentru Drumuri europene, Premiul „Pamfil Șeicaru ” pentru publicistica TV, Ordinul ” Meritul cultural” în grad de ofițer (2004).

CĂLIN CĂLIMAN ( 17 mai 1935, Brașov – 24 aprilie 2018, București), critic de film, profesor universitar și ziarist. Absolvent al Facultății de Filozofie, Universitatea din București (1957), apoi al IATC „I.L.Caragiale”, Secția teatrologie-filmologie . Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic. A publicat peste 6000 de articole în diferite cotidiene culturale ( printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice, Curentul, Ecart). A susținut, în anii `60-`70, o rubrică de cultură cinematografică la TVR, a colaborat timp de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române. A fost printre membrii fondatori ai Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale (ATM) și membru al Uniunii Cineaștilor (UCIN). A susținut cursuri de istoria filmului la IATC (1969-1970), la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde a fost cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din țară și de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaștilor de critică cinematografică pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului românesc. A fost redactor-șef al revistei Cinema.

OPERA: Filmul documentar românesc (1967), Jean Mihail (1977), Secretul lui Saizescu sau un surâs în plină iarnă (1998), Ion Bostan (1998), Istoria filmului românesc 1987-2017 (2000), Cinci artiști ai imaginii (2009).

CRISTIAN ȚOPESCU 26 martie 1937, București – 15 mai, 2018, București), comentator sportiv, jurnalist și politician. Licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport (1970). Reputat comentator sportiv, una din cele mai cunoscute și apreciate voci de televiziune și radio, dedicat peste 40 de ani sportului românesc. General de brigadă (2007), Senator de București din partea PNL (2008). Membru al UZPR, membru al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, director de relații publice, imagine și mass-meadia la Fotbal Club Steaua, director ProSport (2003-2007), reporter la Radio Europa FM, comentator la Eurosport, senior editor la Sport Total, senior editor la Adevărul. La 9 iunie 1983, suspendat pe termen nelimitat. A primit Ordinul Steaua României, Ordinul Meritul Sportiv, Ordinul Olimpic Colanul de Aur.

OPERA: Faior Play (2003), în colaborare, Steaua, performanță și prestigiu, în colaborare.

DIONISIE ȘINCAN ( 18 dec. 1929, Constanța – nov. 2000, București), A absolvit Liceul „Mirceacel Bătrân” din Constanța, apoi, între anii 1950-1951 urmează cursurile Școlii de Literatură ?M Eminescu” din București. Este absolvent al FAcultății de Filologie din București (1967), cu o teză despre reportajul românesc. A debutt literar în 1949. E angajat la Radiodifuziunea Română în 1952. Între 1965-1968, este redactor-șef al Secției culturale din Radiodifuziune. Este transferat la TVR, unde a promovat, printre altele, celebrul Reflector. Înlocuit din funcție pentru abordarea curajoasă a unor teme ale actualității. (1978). Între 1978-1989, estee realizator de reportaje la Scânteia. În 1990, este reangajat la Radiodifuziunea Română, unde realizează emisiunea Cronica parlamentară. Devine apoi director general adjunct al Televiziunii, în perioada 1993-1996, membru în Consiliul de Adminisrație al SRR (1995-1999). Distins cu diplome și medalii: Diploma de onoare pentru întreaga activitate, acordată de UZR (1993) și Premiul „Pamfil Șeicaru” (1994).

OPERA: Vorbe parlamentare (2001), Pagini de jurnal.Pagini literare (2002), Noi, latinii Bizanțului (2003).

EUGEN PREDA ( 29 sept. 1929, Bacău – 27 iulie 2000, București), ziarist, istoric, redactor la Secția internă a SRR, apoi la cea externă (1950), redactor la Secția sârbă(1950-1952), redactor la Radiojurnal, 1952-1955, redactor-șef la Radiojurnal, 1955-1957, șef al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 ( ianuarie 1990-sept. 1994). Eugen Preda-,” părintele radioului modern”, a pus bazele Radioului de după Revoluția din 1989. După terminarea liceului (în 1948), a intrat la Școala de ofițeri electrotehnici, la care a renunțat în 1949. S-a mutat cu părinții în București. A lucrat la Radiodifuziunea Română din 17 martie 1950, la redacția actualități politice ( ca redactor-șef adjunct)(1953-1957), apoi a fost destituit din funcție. Ulterior, a lucrat la redacția emisiunilor pentru străinătate, ca șef de secție. (1958-1965). A absolvit Facultatea de Comerț din cadrul ASE din București (1959). A devenit apoi doctor în istorie. În 1965, revine ca redactor-șef adjunct la redacția emisiunilor politice interne din radio, iar din 1969 este redactor-șef al redacției de actualități din TVR. În 1973, e din nou destituit și se întoarece în radio, în calitate de comentator de politică externă, iar în dec. 1989 este numit împuternicit provizoriu pentru Radiodifuziune. În perioada 1990-1994, este Director general al Radiodifuziunii Române și vicepreședinte al Radioteleviziunii. La 29 sept. 1994, a demisionat. A fost vicepreședinte al Fundației Universitatea Mării Negre, membru al Consiliului Consultativ al MAE, membru al Consiliului Director al Centrului de Studii Euro-Atlantic, membru al Institutului Internațional al Presei din Viena (din 1994), președintele Consiliului de onoare al SRR. A primit numeroase titluri și premii.

OPERA: S-au întâlnit două continente, reportaj (1955), Se prăbușește sistemul colonial (1955), Transmitem de la ONU (1962), Dialog cu trei continente (1965), Cinci coloane pe a-ntâia, Săritură de pisică (1976), Miza petrolului în vâltoarea războiului (1983), Sferele de influență (în colaborare)(1986).

FĂNUȘ NEAGU (5 aprilie 1932, Grădiștea de Sus, jud. Brăila – 24 mai 2011, București), povestitor,memorialist, nuvelist, romancier și dramaturg, jurnalist, scenarist, director al Teatrului Național din București (1993-1996), membru corespondent al Academiei Române (1993) și membru titular (2001). Studii. Primii cinci ani de școală primară în satul natal, apoi Liceul Militar din Iași (1944-1948), apoi Școala Pedagogică Nr. 2 din București, iar din 1951 cursant al Școlii de Literatură „M.Eminescu”(până în 1962), fiind coleg cu generația Labiș. Între 1954-1957, student la Facultatea de Filologie din București ( dar nu își încheie studiile).

OPERA (selectiv): Ningea în Bărăgan (1960), Dincolo de nisipuri (1962), Îngerul a strigat (1968), Frumoșii nebuni ai marilor orașe (1976), Cartea cu prieteni (1979), Insomnii de mătase (1981), Întâmplări aiurea și călătorii oranj, publicistică (1987), Scaunul singurătății (1988), Amantul Marii Doamne Dracula (2001), Premiul USR (1964, 1968, 1970, 1976, 1977).

IOAN GRIGORESCU (20 oct. 1930, Ploiești – 26 martie 2011, Ploiești), prozator și publicist, A fost realizatorul ( imagine și text) al uneia dintre cele mai longevive emisiuni de televiziune, Spectacolul lumii, a scris scenarii și comentarii de film documentar și de ficțiune. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki” de la Moscova. A fost unul dintre cei mai cunoscuți corespondenți de presă. A publicat 15 volume de proză și reportaje de călătorie. A scris 20 de scenarii pentru filme artistice de lung metraj. Autor al scenariului Spectacolul lumii, cu peste 400 de episoade filmate în peste 50 de țări. Premiul Academiei Române pentru Arta Spectacolului (2000). Premiul Special și „Trofeul Breslei”, acordat de Uniunea Cineaștilor. Luptător al Revoluției din 1989. Ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Polonă.

OPERA (selectiv) : Obsesia (1965), Spectacolul lumii (1973), Dilema americană. Spectacolul lumii, vol.II (1891), Al cincilea punct cardinal-Spectacolul lumii , vol,III (1983), Filmografie. Scenarist. Străzile au amintiri (1962), Cartierul veseliei 1964), Felix și Otilia (1972), Explozia (1973), Iarba verde de acasă (1978), Ringul 1984), Spectacolul lumii (serial TV, 1994).

OCTAVIAN PALER 2 iulie 1926, Lisa, jud. Brașov – 7 mai 2007, București), scriitor, jurnalist, editorialist și om politic. Școala primară în satul natal (1937), apoi, Colegiul „Spiru Haret” din București. În vara anului 1944, s-a mutat la Liceul „Radu Negru”din Făgăraș, unde a terminat clasa a VIII-a (1944-1945). În 1945, a susținut bacalaureatul la Sibiu. Facultatea de Litere și Filosofie și, simultan, și Facultatea de Drept din București. Redactor de programe culturale la Radiodifuziunea Română (1949-1961). În 1964, corespondent Agerpres la Roma.

Activitatea politică. Vicepreședinte al Comitetului de Radiodifuziune și TV (1965-1970), Președinte al Consiliului Ziariștilor (1976), Redactor-șef al cotidianului România liberă (1970-1983), Membru supleant al C.C. al PCR (1974-1979), Deputat de Vaslui în MAN. Este persecutat de Securitate datorită criticii sale la adresa PCR și a lui Nicolae Ceaușescu. Domiciliu forțat , i se interzic diverse activități în lumea artistică. Devine director onorific și editorialist la ziarul România liberă, apoi editorialist la Cotidianul și Ziua. Critic acerb al clasei politice românești. Activitatea literară. OPERA: Drumuri prin memorie (1972, 1974), Mitologii subiective (1975, 1976), Scrisori imaginare (1979, 1992, 1998), Viața pe un peron (1981, 1991), Polemici cordiale (1983), Viața ca o coridă (1987), Aventuri solitare (1996), Autoportret într-o oglindă spartă (2004), Poeme (2008). Premii și distincții. Premiul USR (1972, 1980), Steaua României în grad de cavaler. (2003).

PAUL GRIGORIU (6 martie 1945, Bacău – 2 aprilie 2015, Buciumeni, Dâmbovița), jurnalist și scriitor, realizator de emisiuni la postul public Radio România. Studiile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, iar în 1953 a absolvit Liceul „George Bacovia”. Absolvent al Facultății de limbi romanice, clasice și orientale la Universitatea din București, Secția franceză-spaniolă (1969). Din 1969, lucrează la Radiodifuziunea Română, redacția emisiunilor pentru străinătate (REPS), Secția franceză. Timp de 30 de ani, a realizat emisiuni estivale , cum ar fi Radio Vacanța (anii `70-`80). După 1990, realizator al emisiunii Matinal de la Radio România Actualități. Redactor-șef al Programului III ( Radio România Tineret) și- din 1992-,director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Între oct. 1994-sept. 1995, este director general interimar al Societății Române de Radiodifuziune. Director general adjunct ( șef al canalelor naționale) până în anul 2002, când demisionează din funcție. Realizator de emisiuni, profesionist de excepție (2002)și moderator al cotidianului program Sfertul academic. Prestațiile estivale de la Radio Vacanța , până în 1989-și de radioprograme precum Noapte albastră. A primit de la Președintele României Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Național „Serviciul Credincios”.

OPERA: Anatomia unei străzi (1992), Vară frumoasă ( Un romantic la Paris (1998), Cangur la toate ( în colaborare), (2001), Moștenirea tinichgiului (2000), RadioGrafii 1969-1989 ( 2000), Canguri. Dincolo de Marele Zid (2008), Doi pentru o copilărie (2015), Cutele și cutrele istoriei ( 2015).

TUDOR VORNICU 29 ianuarie 1926, Anghelești , Vrancea – 2 aprilie 1989, București), jurnalist de televiziune, realizator de emisiuni și director de emisiuni de televiziune. A fost șef al Redacției Actualități a TVR, ulterior realizând emisiuni de succes rămase în arhiva televizunii: De la …A la infinit, Magazin duminical, Fotograme din realitate, Studio A, Mozaic. A fost timp de mai mulți ani director de programe al TV publice. A absolvit Academia Comercială din București (1950). A practicat mai multe sporturi. În anul 1948, a colaborat la Sportul studențesc și la emisiunile sportive ale Radiodifuziunii Române. În 1953, scrie la revista Stadion, iar din 1955, devine corespondent Agerpres la Paris. Începând din 1964, colaborează la TVRomână , unde a deținut mai multe funcții. A realizat mai multe emisiuni de divertisment, magazine culturale și programe de tip variete. A fost coordonator la realizarea Festivalului Cerbul de aur. Atașst cultural la ambasada României în Franța. În 1989, i se luaseră aproape toate emisiunile. Premiul specia al juriului ACIN 1988 pentru întreaga activitate. Marele premiu pentru „Antena de chihlimbar” a Festivalului Internațional de Programe Muzicale de la Sopot, 1978.

ION HAINEȘ

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=111793

Zona comentariilor

Meteo în țară

15 noiembrie 2019, 13:21
 

ENE
Precipitaţii
11°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 12°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 4 km/h ENE
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 1
Răsarit: 7:11
Apus: 16:49
Prognoza 16 noiembrie 2019
Zi
 

NE
Parţial însorit
16°C
Vânt: 4 km/h NE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 2
Noapte
 

ENE
Parţial înnourat
9°C
Vânt: 4 km/h ENE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 2
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 241.011 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team