Cântecul din Luminiș
George Enescu este o simfonie, un poem magic, care te cheamă să-l asculți de undeva de sus, dintre sfere înalte.
Creatorul Enescu ne arată că există sunete pentru cei ce înfloresc din propria lumină interioară poeme muzicale, iar omul Enescu, în trecerea lui pe pământul unei țări pe care a iubit-o, numită România, a știut să construiască și o casă caldă, pregătită să fie locuită de liniște și de lumină. Chiar numele poartă, nu întâmplător poate, aceste rezonanțe: vila „Luminiș” de la Sinaia, în inima Bucegilor.
Și unde altundeva s-ar putea auzi, mai frumos și mai vibrant, Cântecul din Luminiș, dacă nu la Luminiș?
La Casa Memorială „George Enescu” din Sinaia, pe lângă expoziția permanentă, au loc numeroase evenimente muzicale, care conferă originalitate deplină locului. Se reunesc, într-un spațiu magic, elemente arhitecturale, expoziționale și muzicale, vegheate de amintirea lui George Enescu, acolo, în Vila Luminiș.
Impresionante concerte de muzică și expoziții de desene și fotografie au loc de-a lungul întregului an, într-un spațiu prețios și inedit: sala de concerte amenajată în fostul garaj al vilei, unde maestrul își ținea, cândva, Buick-ul adus din America.
Sala intimă, cu o acustică foarte bună și scăldată în lumină naturală, este acum locul unde muzica profundă răsună de la poalele Bucegilor spre mai departe. Enescu este acasă.

Un astfel de eveniment va avea loc sâmbătă, 30 august, de la ora 14.00.
„Cântecul din Luminiș” înseamnă, anul acesta, un recital de muzică și poezie.
Cristina Lascu va recita versuri din lirica românească și va citi fragmente din volumul „Umbre și lumini” al Mariei Cantacuzino-Enescu și vor răsuna piese muzicale din creația lui Enescu, George Stephănescu, Nicolae Bretan, în interpretarea mezzosopranei Mariana Mirescu.
La pian vor fi Oana Rădulescu Velcovici și Ioana Amalia Bordan. Parteneri media ai evenimentului sunt Radio România Cultural, Radio România Muzical, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și „Lumina Cuvântului”.
Cristina Lascu a urmat studii de arta actorului, a absolvit Facultatea de Energetică, dar și Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. A fost redactor în Televiziunea Română, unde a realizat documentare pe teme de teatru şi muzică clasică, precum şi traduceri de filme şi opere din italiană, engleză, franceză, spaniolă.
S-a specializat în management cultural la Scala din Milano, a colaborat cu Filarmonica „George Enescu” în cadrul proiectului „Stagiunea de Marţi Seara”, semnând textele dramatice și regia unor spectacole de teatru şi muzică și este reporter acreditat la Festivalul Internațional „George Enescu”.
Mariana Mirescu este mezzosoprană și poetă, dezvăluind, în lirică și în interpretare, o viziune profundă, aducătoare de speranță. A studiat la Universitatea Națională de Muzică din București și este artist liric la Filarmonica „George Enescu”.
Oana Rădulescu Velcovici, o muziciană rafinată, a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, iar din 2005 este doctor în muzică și cadru didactic asociat la Universitatea Națională de Muzică din București. A susţinut concerte cu Orchestra Naţională a Radiodifuziunii Române şi cu orchestrele Filarmonicilor din Arad, Braşov, Ploieşti, Bacău, Botoşani, Satu-Mare, precum şi numeroase recitaluri solo şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate.
Ioana Amalia Bordan este o tânără pianistă, al cărei nume se impune, de la an la an, în evenimentele Festivalului Enescu. Lecțiile sale de pian, pe blogul personal, au ceva din prima magie a atingerii clapelor și trădează vocație și delicatețe, dar și forță de studiu.
Programul muzical cuprinde Pavana din „Suita pentru pian nr. 2 în re major op. 10”, Voix de la steppe din „Pièces impromptues op. 18”, Estrene à Anne și Aux damoyselles paresseuses d’escrire à leurs amys, din „Șapte cântece pe versuri de Clément Marot op. 15”, precum și Morgengebet, pe versuri de Carmen Sylva.
Enescu va fi din nou acasă, în casa pe care o iubea și unde se retrăgea să compună, lângă liniștea pădurilor adânci care o înconjoară și din măreția crestelor Bucegilor, care o privesc din zare.
Își va primi prietenii și invitații, dându-le recitaluri la pianina Bechstein și transfigurând „Ibach”-ul negru, cântând operele lui Wagner. În destinul artistic al lui Enescu, Sinaia și vila „Luminiș” au o semnificație profundă. Cântecul din Luminiș a rămas, ca o punte peste oameni și vremuri.
Silvana Cojocărașu
Foto: George Enescu 1941, nr. inv. 6213, colecția MNGE.
Fotografii din colecția personală, realizate la Casa Memorială de la Sinaia.
