CCR A AMÂNAT discutarea legii referendumului pentru 14 noiembrie
Strategia lui Traian Băsescu de a tergiversa adoptarea noii legi a referendumului dă roade. Cu sprijinul mai mult sau mai puțin direct al președintelui CCR Augustin Zegrean, dar și al celorlalți judecători veniți pe filieră prezidențială, Curtea a amânat din nou miercuri discuția asupra legii referendumului, dând un nou termen, pentru 14 noiembrie. Amânarea s-a produs dintr-un motiv aproape ridicol, dar care trădează faptul că nimic nu este întâmplător: la ședința de miercuri trei membri ai CCR au absentat, iar Augustin Zegrean s-a văzut „nevoit” să constate că nu poate fi întrunit completul de judecată. Tot el a decis ca noul termen să fie 14 noiembrie.
Miza este una cu bătaie lungă. Băsescu și tabăra care îl susține (inclusiv în CCR) fac tot posibilul nu atât să declare neconstituțională legea referendumului care prevede scăderea pragului de prezență necesar validării la 30 la sută din cetățenii de pe listele electorale, cât să împiedice organizarea unui referendum pentru adoptarea Constituției revizuite odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Un prim pas a fost făcut atunci când Curtea a decis că este constituțional ca pragul de validare să fie redus la 30 la sută, dar cu condiția ca legea să nu fie aplicată timp de un an. Al doilea pas este aproape făcut acum, când se amână pronunțarea Curții până la un termen care va face imposibilă organizarea simultană a referendumului pentru Constituție cu turul I al prezidențialelor. Asta pentru că, potrivit legii alegerilor prezidențiale, turul I de scrutin trebuie organizat în luna dinaintea celei în care expiră mandatul președintelui în funcție: adică în noiembrie 2014 (mandatul lui Băsescu expiră în decembrie).
Dacă CCR se va pronunța pe 14 noiembrie și va declara constituțională legea, ar mai fi o șansă pentru USL, în sensul în care Băsescu ar fi obligat să o promulge în 10 zile (până pe 24 noiembrie), astfel încât termenul de un an ar expira înaintea ultimei duminici din noiembrie 2014 (aceasta pică pe 30). Nu este exclusă însă o nouă amânare din partea Curții, cum nu este exclus nici ca Băsescu să forțeze prevederile Constituției, refuzând să promulge noua lege până se trece de 30 noiembrie (termenul de 10 zile care îi este impus a fost deja încălcat în primul mandat, când Băsescu a refuzat multă vreme să promulge o lege inițiată de Dan Voiculescu, privitoare la chiriașii din casele naționalizate; de altfel, nu există o sancțiune clară dacă președintele „întârzie” câteva zile peste termen promulgarea unei legi).
Dar de ce face Băsescu tot acest joc al tergiversării? Care este miza din spatele lui? Răspunsul este că președintele încearcă de fapt să „bage bățul prin gard” în interiorul USL. Așa cum se știe, PNL și PSD s-au înțeles ca prin noua Constituție, atribuțiile prezidențiale să fie reduse, aceasta reprezentând o garanție pentru social-democrați că odată ajuns la Cotroceni, Crin Antonescu nu se va opune – spre exemplu – renominalizării lui Victor Ponta ca premier în 2016, după alegerile parlamentare (în condițiile în care se presupune că PSD se va clasa primul). Băsescu a susținut public de mai multe ori că dacă apucă să fie ales pe actuala Constituție, viitorul președinte va păstra atribuțiile de acum până la finalul mandatului. Altfel spus, „Ai grijă PSD, că dacă-l susții pe Antonescu, îl vei avea cu puterile de acum, fiindcă nu vei reuși să schimbi Constituția în timp util!”. De aici această încercare de a împinge intrarea în vigoare a noii Constituții dincolo de alegeri, cu toate tergiversările legate legea referendumului; este de fapt o (nouă) încercare de spargere a USL.
Desigur, există arme și în tabăra Uniunii aflate la guvernare. Condiția sine qua non este însă încrederea între liderii USL. Și asta în primul rând pentru că teoria lui Băsescu privind atribuțiile viitorului președinte este… doar o teorie. Atribuțiile unui președinte pot fi modificate prin Constituței ȘI în timpul mandatului, un referendum prin care îi sunt modificate fiind la fel de legitim ca și alegerea în sine (dacă ar fi cum spune Băsescu, ar însemna că TOATE instituțiile cărora li se modifică atribuțiile să se ghidoneze până la finalul mandatelor pe care le au după atribuții anterioare; desigur așa ceva ar aduce blocaje, pentru că mandatele diverselor instituții nu expiră simultan, așa că unele ar aplica atribuții „noi”, iar celelalte ar rămâne cu cele „vechi”). Mai mult, prin dispozițiile tranzitorii care fac parte din corpul modificării constituționale, se precizează clar de când intră în vigoare atribuțiile nou introduse. Dacă liderii USL ar da dovadă de încredere reciprocă, ei ar putea stabili ca revizuirea constituțională asupra căreia s-a convenit (inclusiv reducerea atribuțiilor prezidențiale referitoare la desemnarea premierului) să aibă loc după alegerea lui Antonescu. Pe de altă parte, dacă pe 14 noiembrie (sau puțin mai târziu), CCR va declara în sfârșit constituțională legea referendumului, USL poate replica și altfel. Și anume modificând legea privind alegerile prezidențiale, astfel încât să elimine prevederea care obligă la desfășurarea turului I în luna noiembrie 2014, în așa fel încât să se asigure că poate organiza referendumul pentru revizuire odată cu scrutinul prezidențial (organizarea simultană are avantajul că asigură aproape cert întrunirea noului prag de 30 la sută).
Președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea a declarat miercuri că, în condițiile în care Curtea Constituțională a amânat din nou judecata asupra noii legi a referendumului, îi vine greu să creadă că revizuirea Constituției va mai putea fi ratificată prin referendum în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. „Mi-e greu să cred. Teoretic, da, practic, nu”, a spus Zgonea, care a explicat că dacă legea va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial, este posibil ca acel termen să depășească finalul lunii noiembrie 2014, lună în care ar urma să aibă loc primul tur al alegerilor prezidențiale.