CCR obligă Parlamentul să impună un prag la abuzul în serviciu
Curtea Constituțională a României impune Parlamentului să reglementeze valoarea pragului prejudiciului în privința abuzului în serviciu – așa reiese dinmotivarea deciziei date de judecătorii CCR la sesizarea Bombonicăi Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, privitoare la această infracțiune.
Iată fraza din motivarea judecătorilor CCR prin care Parlamentului i se cere să fixeze un prag în privința prejudiciului la abuzul în serviciu:
„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”.
Curtea Constituțională a decis pe 6 iunie că este la latitudinea Parlamentului să impună un prag în cazul abuzului în serviciu, după ce a discutat excepția de neconstituționalitate a unui articol din Codul penal care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu, invocată de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman. Motivarea deciziei a fost publicată însă abia astăzi.
Potrivit unor oficiali ai CCR, partea sesizării privind sintagma ”îndeplinește în mod defectuos atribuțiile” în ceea ce privește abuzul în serviciu a fost respinsă ca inadmisibilă, deoarece Curtea s-a pronunțat, deja, în urmă cu un an pe această chestiune, când a stabilit că aceasta nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează prin „încălcarea legii”.
Oficialii Curții au menționat că decizia este mai complexă, iar în motivare va fi explicată în amănunt decizia.
CCR a admis, pe 15 iunie 2016, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”.
„Curtea constată că sintagma ‘îndeplinește în mod defectuos’ din cuprinsul dispozițiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează prin ‘încălcarea legii’. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispozițiile constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, se arată în motivarea deciziei din 15 iunie 2017.
Sursa: Știrile TVR