Ce promisiuni mai are pe plan economic noul executiv
România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi, pentru a nu mai fi în postura de a vinde doar ce produc alţii, însă este nevoie de capacităţi de producţie noi iar statul poate juca un rol alături de investiţiile private, inclusiv prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, se arată în Programul de guvernare 2018 – 2020.
„Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creşterea potenţialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat şi stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja, în acelaşi timp, capitalul autohton, cu o strategie consistentă de atragere a investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură şi în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alţii. Ne trebuie capacităţi de producţie noi şi aici, pe lângă investiţiile private, credem că şi statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informaţiei, industrie alimentară şi altele”, se spune în document.
În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României.
Potrivit Programului de guvernare, este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţa de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate de indicatori de performanţă, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate.
Specializarea producţiei pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câştiguri de competitivitate şi să reducă dependenţa exporturilor româneşti de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare
naţională sunt: cercetare – dezvoltare – inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieţei naţionale, accesul la finanţare şi la pieţele de capital, promovarea investiţiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene.
„Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiţii şi prin demararea de proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ de tip greenfield sau brownfield, acordarea de facilităţi pentru investiţii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin)”, se mai spune în document.
Măsurile de redresare a TAROM
Reînnoirea de urgenţă a flotei TAROM prin achiziţionarea în leasing a unui număr de 27 de aeronave moderne şi deschiderea de noi rute zonale sau unele de lung curier înspre America sau Asia se află printre măsurile menite a repune compania în elita „ambasadorilor României”, potrivit noului Program de guvernare.
De asemenea, este prevăzută realizarea de urgenţă a unei evaluări riguroase a personalului companiei, dar şi atragerea unui număr cât mai mare de pasageri, repoziţionând TAROM ca lider zonal.
Reînnoirea de urgenţă a flotei TAROM prin achiziţionarea în rate (leasing) a 27 de aeronave moderne cu un consum scăzut de combustibil şi poluare fonică cât mai redusă, în perioada 2018 – 2020, uniformizarea flotei de avioane, care ar reduce mult cheltuielile de mentenanţă şi readucerea departamentului tehnic la acele cote europene şi internaţionale de a asigura mentenanţă atât pentru compania TAROM, cât şi pentru alte companii din zonă, sunt alte măsuri prevăzute de guvernanţi pentru redresarea companiei naţionale de transport aerian.
În plus, se prevede implementarea sistemului online direct pe site-ul companiei şi nu prin alte firme din domeniu, conform documentului.
Anul 2017 nu a fost unul bun pentru TAROM, deoarece la „cârma” companiei s-au perindat nu mai puţin de cinci directori. Cel de-al cincilea director interimar – şi actual – este Wolff Werner-Wilhelm, care a înlocuit-o pe Ileana Daniela Dragne. Aceasta a demisionat pe 15 noiembrie din funcţie, invocând probleme personale. La rândul ei, Daniela Dragne l-a înlocuit pe Florin Susanu, înaintea căruia au mai fost Dan Plaveti şi Eugen Davidoiu.
TAROM a intrat într-un proces de reevaluare şi reorganizare, după mai multe incidente cu aeronavele companiei şi după un anunţ privind consemnarea de pierderi estimate în 2017 la 207 milioane de lei.
În luna noiembrie 2017, fostul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, dispunea înfiinţarea unei comisii care să facă „puţină ordine în companie”, solicitând măsuri concrete de reorganizare, eficientizare, dar şi o evaluare a personalului.
Compania TAROM avea prevăzute în proiectul de buget rectificat pierderi de 206,793 milioane lei, în 2017, de cinci ori mai mari faţă de cele 41,21 milioane lei din bugetul publicat în septembrie 2017 în Monitorul Oficial.
Pe 5 ianuarie 2018, compania anunţa că va diminua cheltuielile la 12,7 milioane de lei pe an, în urma optimizării activităţilor logistice şi eficientizării operaţiunilor informatice pentru deservirea pasagerilor.
Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA) iar din 2000 este membră a Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA).
Sursa: AGERPRES