COMPACT. O existență zbuciumată chiar și la 40 de ani de la înființarea trupei
Compact este una dintre cele mai longevive trupe rock autohtone, care s-a bucurat mereu de succes în peisajul muzical de la noi. De-a lungul celor peste 40 de ani de existență, trupa a trecut prin multe transformări, prin multe schimbări de componență, prin momente dramatice, dar a știut să pună actul artistic mai presus de orice, indiferent în ce formulă a cântat.
Începuturile
În 1977, Teo Peter și Constantin ”Costi” Cămărășan s-au întâlnit într-unul dintre parcurile de cartier unde zeci de tineri din Cluj se adunau seara pentru a cânta la chitară. Au devenit prieteni, iar după ce fiecare și-a efectuat stagiul militar și s-au întors acasă, au hotărât să pună bazele unei trupe, împreună cu Marius ”Bubu” Luca — vocal, Cornel Moldovan — chitară, voce și Laszlo Balazs — tobe, și au ales numele trupei. Câțiva ani mai târziu, trupa Compact a devenit una dintre cele mai populare din România.
Ei au reușit să obțină o sală de repetiții la Clubul Universitatea și au început să lucreze. În ’78, trupa a cântat pe toată perioada verii pe litoral. La final, au semnat un contract cu Agenția Română pentru Impresariat Artistic (ARIA).
În 1979, Marius Luca, Laszlo Balazs și Cornel Moldovan părăsesc trupa și sunt cooptați Radu Marpozan — tobe, Papp Geza — chitară și Radu Jecan — solist vocal, alături de Teo Peter — bas și Costi Cămărășan — chitară.
În 1981 vin în trupă Paul Ciuci — chitară, voce și Aurel ”Leluț” Vasilescu — tobe, Dorin Ciobacă — clape, Dumitru Căpușan — chitară. În acel an Electrecord planificase Compact pentru a înregistra albumul de debut, ceea ce pentru o trupă atât de tânără însemna enorm. Numai că la finalul sezonului de vară, membrii trupei s-au certat și trupa s-a destrămat. Au rămas doi: Constantin Cămărășan și Teo Peter. „I-am remarcat pe Paul Ciuci și Leluț Vasilescu la un spectacol desfășurat la Cercul Militar din Cluj. La acea vreme erau în trupa Telegraf, în Câmpia Turzii, i-am revăzut mai târziu, la Mediaș, la un festival, și m-am gândit la ei”, mărturisea, într-un interviu, Cămărășan. Discuția decisivă a avut loc în toamna lui ’81, la un concert pe care Telegraf l-a susținut pe stadionul din Turda. Paul și Leluț au fost de acord să vină în Compact, astfel că trupa a început repetițiile în noua formulă.
Primele piese ale trupei au fost înregistrate în 1982, acestea apărând pe albumul „Formații Rock 6”. Tot în 1982, Compact a participat la Festivalul Rock „Serbările Mării”, unde a obținut Premiul I.
”Fata din vis”
În 1983 a fost lansat primul mare succes al formației, „Fata din vis”, care aduce notorietatea acesteia. Doi ani mai târziu, „Fata din vis” — melodie care va deveni ulterior hitul multor generații — apare pe primul album propriu al trupei, căruia îi dă și titlul.
Despre povestea acestui hit vorbește chiar Paul Ciuci într-un interviu.
”Veneam de la București, de unde Leluț își luase primul set de tobe, era un frig de mureai, (…) cum erau vagoanele de tren pe vremuri — iarna ningea un pic și în ele—, și ea era în compartiment. Nu știu să spun cum arăta, nu-i mai țin minte fața, ci doar pantofii albaștri. Nu mai văzusem până atunci o femeie cu pantofi albaștri. Nu știu de ce m-a impresionat atât de mult, poate că așa trebuia să fie. A coborât în Alba Iulia și ani de zile m-am așteptat să apară la un concert de-al nostru în oraș să-mi spună: ‘eu sunt fata din vis”, spunea Paul Ciuci.
Membrii trupei au început să stea tot mai mult timp în București, unde au primit o sală de repetiții la Clubul Universității din București, în aceeași clădire cu Roșu și negru, Vali Sterian și Sfinx, cele mai importante nume ale momentului din muzica românească.
În 1985, a fost lansat albumul ”Fata din vis” (Paul Ciuci — voce, chitară, Costi Cămărășan — chitară, Teo Peter — bass, Leluț Vasilescu — tobe, Mircea Octavian Kiraly — clape) și în același an trupa Compact este invitată la Festivalul Rock de la Dresda — cea mai importantă manifestare de profil destinată țărilor din blocul comunist, iar un an mai târziu, efectuează turnee în fosta Uniune Sovietică și Bulgaria.
„Atunci am fost la două secunde de a câștiga premiul de popularitate. N-am știut că acesta se acordă în funcție de aplauzele publicului, care erau contorizate, și am ieșit de pe scenă. A câștigat o trupă din Albania, pentru că erau peste 600 de studenți albanezi la Dresda, care și-au aplaudat favoriții cu… două secunde mai mult decât pe noi”, povestea Paul Ciuci într-un interviu.
Următoarea ieșire a fost în 1986, când Compact a cântat în URSS și în Bulgaria.
Compact B și Compact C
Următorul album apărut a fost „Cântec pentru prieteni”, care s-a bucurat de mare succes, dar la scurt timp trupa s-a scindat — Teo și Costi au hotărât să meargă pe drumuri separate — primul cu Compact B (de la București), iar Costi cu Compact C (de la Cluj).
„Ciuci ne-a anunțat că și-a depus actele pentru plecarea în America, iar mie mi se născuse al doilea băiat, așa că făceam naveta între Cluj și București. Probabil Teo și Vasilescu au intrat în panică… sau, mai degrabă, a fost influența Bucureștiului… Cert e că ne-am despărțit”, își amintea Cămărășan într-un interviu.
Paul a plecat în America, dar s-a întors după o lună, la Compact C, unde a cântat cu Alex Malschi — clape, Lucian Cioargă — tobe, iar când se pregăteau de înregistrarea albumului ”Profetul”, Ciuci a plecat la Sfinx Experience pentru cinci ani. Ulterior Compact C îi are în componență pe Costi Cămărășan — chitară, Leonard Iosif — bass, Alex Verga — tobe, Totu Rareș — clape, și îl aduc pe Mircea Rusu solist vocal. Acesta rămâne cinci ani cu Compact C, timp în care a înregistrat albumele ”Vin vremuri noi” (1992) și ”Transilvania” (1994). După plecarea lui Mircea Rusu, a venit Alin Oprea solist, dar în 1998 acesta a plecat la Talisman. Compact C a mai înregistrat un album, în 1999, cu Ladi Ioan solist vocal — ”De la Compact la…un alt început”.
Referindu-se la perioada aceea în Compact, Paul Ciuci își amintea, într-un interviu acordat AGERPRES, de o zi de naștere sărbătorită cu colegii la Costinești.
”Îmi aduc aminte că am primit un cadou extraordinar de fain în 1987, când cântam la terasa Tineretului din Costinești. Teo (n.r. — Teo Peter), colegul meu de la bass de atunci (…) a aranjat cu cei 10 băieți din trupa lui Puiu Crețu, formația Cristal din Galați, care cântau și ei atunci în Costinești, ca la ora 12,00 noaptea să apară pe alee. Era seară, noi doar ce terminasem concertul, stăteam de vorbă și pregăteam o petrecere pentru a doua zi. La un moment dat, când s-a făcut ora 12,00 noaptea, am auzit cum trompetele și saxofoanele au început să cânte ‘Mulți ani trăiască’. Toți am sărit până în tavan. Pe o targă cărată de patru băieți de la formația Cristal erau lăzi de vin, acoperite cu un cearșaf, parcă ar fi cărat un mort. Toți clienții care mai erau la ora aia în restaurant au făcut cu noi un chef extraordinar. Acesta nu este un obiect pe care l-am primit, este o situație pe care am primit-o și pe care nu o voi uita niciodată”, și-a amintit Paul Ciuci, în interviu.
Pe de altă parte, la București, se conturează proiectul Compact B cu Teo Peter — bass, Adrian Ordean (care plecase de la Roșu și negru) — chitară, Aurel ”Leluț” Vasilescu — tobe, Vlady Cnejevici (care plecase de la Progresiv TM) — clape și la scurt timp a fost cooptat și Leo Iorga (de la Cargo) — vocal.
Vlady Cnejevici cânta, în 1987, în Olimp, cu Progresiv TM. ”Mă știam cu ‘compacții’ din ’85. Teo Peter și Leluț Vasilescu au intrat în camera mea de hotel și m-au trezit, într-o dimineață, întrebându-mă: ‘Vii să cânți cu noi?’ ‘Da’, am răspuns”, își amintește Vlady într-un interviu. Cum descrie Compactul de atunci, alături de care a cântat mai bine de nouă ani? ”O formație haioasă și pusă pe șotii”.
”Eram tineri, ne plăcea meseria, iubeam muzica, numai despre muzică vorbeam, repetam ca nebunii de dimineață până seara. Când Paul a plecat în America, l-am luat de Adi Ordean de la Roșu și negru. Era cel mai mare chitarist pe care îl avea România la momentul acela”, spunea Leluț Vasilescu într-un interviu.
”Cântam la Roșu și negru atunci când m-am întâlnit cu Leluț, mi-a spus că Paul pleacă și au nevoie de chitarist, am bătut palma. Am rămas în Compact mai bine de opt ani, timp în care am compus toate piesele, iar majoritatea au devenit hituri. După mine a venit și Leo (Iorga — n.r.), care cânta la Cargo. M-a enervat întotdeauna ideea că Leo a venit la Compact sub formă de împrumut….iar când Paul s-a întors în țară, după o lună, Leo a rămas tot în Compact, pentru că Paul a cântat ani buni cu Sfinx Experience…Ce împrumut e ăla care ține opt ani? Să fim serioși….”, declara Adi Ordean într-un interviu.
Leo Iorga își amintește că propunerea de a veni la Compact a venit de la Vlady Cnejevici, Leluț Vasilescu și Teo Peter.
”Eu cântam cu Cargo în Costinești, într-o seară au venit la noi la terasă Vlady, Teo și Leluț, care m-au racolat… Am fost ales și pentru că exista o asemănarea fizică între mine și Paul, dar am avut ceva de lucru să schimb stilul de a cânta, de la stilul Cargo la cel al lui Paul, să trec de la ‘Noi suntem brigadierii/ Ce trec fluierând’ la ‘Păstrează această clipă’…. am cântat la început ca el, până când mi-am spus că trebuie să am propria identitate vocală și să cânt în stilul meu”, a declarat Leo Iorga într-un interviu.
Perioada Ordean-Iorga
Anii ’88 și ’89 prefigurează un turneu important în Rusia. În 1989, apar în recital la Festivalul Cântecului de la Berlin. Anul 1990 este destul de dificil, deoarece posturile radio și tv nu mai difuzau muzică românească. Spre finele anului 1990, Gheorghe Beleanu investește foarte mult în formație, cumpărând aparatură profesională și înființând (alături de Adrian Ordean) compania cea mai puternică de lumini și sunet din România, dar și primul studio profesional din țară — Migas Real Compact, studio în care vor înregistra în următorii 6 ani aproape toți marii artiști români.
”Primul turneu cu gașca a fost în Moldova. În 1990, colaborarea cu Migas Real a întărit trupa în teren, având studio profesional și cea mai mare instalație de sunet din țară. Atunci a fost înregistrat la OSIM numele brandului”, își amintește Leo Iorga.
În acea perioadă Compact a efectuat trei turnee în Republica Moldova — 1988, 1990, 1992, în 1990 participă la British Rock for Romania, cu Crazyhead, Jesus Jones, Skin Games.
Din 1991, în Compact apare și Emil Laghia — chitară. În același an, formația este invitată în recital la Festivalul de la Mamaia și lansează albumul ”Cine ești tu, oare?”.
”Albumul ‘Cine ești tu, oare?’ este un album de hituri, fiecare piesă de pe acest disc ajungând să fie cântată pe toate posturile radio și tv și să fie cunoscută și fredonată de toți fanii”, declara Adi Ordean.
Între piesele care au devenit hituri, de pe acest album, se numără ”Cine ești tu, oare?”, ”Te visez mereu”, ”Să te gândești la mine”, ”Nu uita”, ”Trenul pierdut”, ”Singur în noapte”, ”22 decembrie”, ”Omul negru”. Discul înregistrează record de vânzări.
În anul următor, Compact participă la festivalul Rock ’92, alături de două nume celebre ale rockului mondial, Uriah Heep și Ian Gillan, iar în 1993 susține două concerte, la Brașov și la Sofia, alături de legendarul grup Nazareth.
În vara anului 1994, Compact cânta alături de Holograf și Iris în turneul Marlboro Music, iar în toamnă, pe scena festivalului Skip Rock ’94, unde concertează alături de legenda rock-ului mondial: Jethro Tull.
În aceeași perioadă lansează un nou album — ”Mă voi întoarce”, album ce conține, ca și precedentul, doar piese compuse de Adrian Ordean, care au devenit, în mare majoritate, hituri, în interpretarea lui Leo Iorga — ”Mă voi întoarce”, ”Hoinarul”, ”Toamnă în sufletul meu”, ”Banii mei”, ”Cine-i vinovat?”, ”Cine știe pe unde ești?”, ”Ploaia”, ”Mâine în zori”, ”Party”. Spre deosebire de „Cine ești tu oare?”, albumul „Mă voi întoarce” nu a apărut pe vinil, ci doar pe casetă audio.
Coperta casetei ”Mă voi întoarce” (1994)
Piesa care dă titlul albumului — ”Mă voi întoarce” (cunoscută și sub titlul ”După ani și ani”) este considerată, de mulți fani, una dintre cele mai frumoase balade rock din muzica românească și cea mai bună piesă a Compactului.
La începutul anului 1996, sub marca Roton, se lansează albumul ”Compact ’88-’95”, un best-of ce conține majoritatea hiturilor trupei din perioada Ordean-Iorga-Cnejevici, când trupa Compact avea în medie 200-250 de concerte pe an.
Despre această perioadă Adrian Ordean își amintește și acum.
”Perioada ’88 — ’96, aproape 9 ani de Compact în care s-a făcut muzică bună, s-au făcut texte bune, s-au făcut hit-uri după hit-uri, între 200 și 250 de concerte pe an, apariții tv, 3 CD-uri, video-uri, prieteni cu sutele fără facebook, studio de înregistrări, prima și cea mai mare instalație de sunet din țară, peste 10 tehnicieni ai formației, artificii la fiecare spectacol aproape, un TIR cu scule, lumini cumpărate de la ruși, repetiții, zilele și nopțile de sub cireșul din curte (curtea de la Migas Real Compact — n.r.), iubirile și despărțirile, nopțile pierdute, zilele însorite, am râs și ne-am întristat, franzelele cu parizer și muștar, berea străină și de multe ori buzunarele goale. A fost cea mai veselă și mai prietenoasă formație în care am cântat vreodată. Nu știu când au trecut 9 ani, dar ce știu sigur e că nu regret nicio secundă nimic din ce am trăit și ce am învățat în timpul ăsta, mi-e dor de pâinea cu untură și cu ceapă, de pachetele de țigări împărțite frățește, de tigăile pline cu carne prăjită și de cartofii rântăliți pe care îi făcea Teo, de ‘Căruțași’, lângă Cișmigiu, o cârciumă (…) unde beam multă, multă bere și de momentele când o luam spre casă pe jos, fiindcă nu mai aveam nici măcar un leu în buzunar. Am iubit în timpul ăsta și am urât,(…) ne-am bucurat, am suferit, am râs de ne-am prăpădit și am stat împreună cu trupa mai mult decât am stat cu familiile noastre”, a declarat pentru AGERPRES Adi Ordean.
Revenirea lui Paul Ciuci
Anul 1996 marchează o nouă cotitură în componența formației. După ce i-a expirat contractul cu Sfinx Experience, Paul Ciuci s-a întors la Compact, dar nu la C, ci la B. În aceste condiții, Leo Iorga a aflat indirect, că după opt ani trupa renunță la serviciile lui.
”La începutul anului 1996 am fost anunțat indirect că după 8 ani Compact renunță la colaborarea cu mine, că nu mai fac parte din trupă”, explică Leo Iorga într-un interviu.
La scurt timp pleacă din trupă și Adrian Ordean și Vlady Cnejevici. În locul celui din urmă este adus la clape Dan Stesco ”Polymoog”. Astfel, noua componență a trupei era Teo Peter, Paul Ciuci, Leluț Vasilescu, Emil Laghia, Dan Stesco ”Polymoog”.
În această formulă, trupa lansează albumele „Pe tine te-am ales” (1997), „Compact” 100% (1998), „5.Compact” (2002),” în care se regăsesc reorchestrate piese compuse de Paul Ciuci pe primele sale albume: ”Fata din vis” și ”Cântec pentru prieteni”.
Pierderea lui Teo Peter și a lui Emil Laghia
În 2004 și 2005 două tragedii au zguduit membrii și fanii trupei — moartea violentă a lui Teo Peter și a lui Emil Laghia. Costi Cămărășan declara, atunci, că înainte cu două săptămâni de accidentul de mașină care i-a fost fatal, Teo l-a sunat pentru a-i propune un turneu Compact care să reunească toate marile nume care au cântat, de-a lungul timpului, pentru trupă. „Mi-a vorbit și de un album. Dar, o dată cu moartea lui, totul a rămas suspendat”, afirma Costi Cămărășan atunci.
Și Leo Iorga fusese sunat de Teo Peter pentru a-i propune o reunire a membrilor.
”Cu câteva zile înainte de teribilul accident în care Teo a murit, m-a sunat și mi-a spus că vrea să discute și cu Adi (Ordean — n.r.) și cu Vlady (Cnejevici — n.r.) pentru a ne propune o reunire a trupei cu membrii vechi. Eu am acceptat, dar din păcate n-a mai apucat să vadă realizat acest lucru, pentru că a murit în condiții tragice”, a spus pentru AGERPRES Leo Iorga.
După dispariția lui Teo Peter noul basist a devenit Adrian ”Coco” Tinca. Ei au hotărât că trupa trebuie să continue să cânte.
”Am petrecut mai mult timp împreună decât cu propriile noastre familii, ne-am și cunoscut dinainte de a ne forma familii. Recunosc că, exact ca într-o familie, am avut urcușuri, coborâșuri, certuri, ba chiar și jurămintele acelea de adolescenți, în care ne spuneam că nu ne vom despărți cât îi lumea, că vom merge până la capăt. (…) Așa cum fiecare dintre noi știe că va veni momentul în care ne vom conduce un părinte pe ultimul drum — nu ne place să ne gândim la asta dar, totuși, ne trece prin minte—, așa ne-am gândit și noi la ce se va întâmpla când unul dintre noi va dispărea, cu atât mai mult cu cât eram foarte legați sufletește. Trist este că atunci când se întâmplă, oricâtă experiență ai avea, oricât de puternic ai fi, te trezești complet nepregătit”, declara Paul Ciuci într-un interviu referindu-se la cele două tragedii petrecute cu Teo și Emil. El spunea atunci că primul concert în care a cântat fără ei a fost ”un dezastru” pentru mintea sa.
”Primul concert fără Teo Peter si Emil Laghia a fost un dezastru pentru mintea mea. Eram în mijlocul scenei, iar ei nu mai erau în stânga și în dreapta. Foarte greu mi-a fost. După această tragedie, nu prea mai aveam chef să cântam. Dar am plecat, totuși, o lună și jumătate, într-un turneu în America, pentru că vroiam să scăpăm de tot ce se întâmpla acasă”, declara Paul.
Show must go on!
În august 2005, Compact a fost invitat la Brașov pentru a deschide concertul extraordinar al trupei Europe, iar în octombrie același an, au lansat albumul ”In memoriam” dedicat celor dispăruți de pe această lume prea devreme. Au avut concerte în cele mai mari orașe din SUA: Chicago, Houston, Detroit, Las Vegas.
În 2006 a fost înregistrat un album live intitulat „Compact în concert”, apoi au plecat în turneu național. În 2007, Compact a împărțit aceeași scenă cu Scorpions la Sibiu și a lansat în Spania dublul CD Compact Live.
La începutul anului 2010, Dan Stesco ”Polymoog” a fost înlocuit cu Adrian Kisselleff . Trupa a plecat în turneul național ”Cântece pentru prieteni”, care a cuprins aproape 50 de orașe.
În 2011, pe lângă numeroasele spectacole din țară, trupa efectuează noi turnee în Germania și Canada. Concertele sold-out au făcut ca membrii formației să fie invitați și în anul următor în cele două țări. Turneul german din 2012 a cuprins și un concert caritabil, pentru fundația muzicianului german Peter Maffay (Fundația „Peter Maffay”). În Canada, trupa a desfășurat un turneu de o lună, în șase localități.
În prezent, trupa pare să nu fi ieșit din zodia instabilității, cea care a caracterizat de-a lungul anilor existența Compact, fie B sau varianta C.
În iulie 2017 solistul Paul Ciuci a dat un comunicat scurt pe pagina sa Facebook: „După o colaborare îndelungată a venit vremea ca fiecare să-și urmeze drumul ales. Trupa Compact merge mai departe în următoarea formulă: Paul Ciuci – voce, Cătălin Tuță Popescu – clape, voce, Adi Nițescu – chitară bass și Ionuț Micu – tobe”.
Jurnaliștii de la Ziarul „15 minute”, care prezintă ştiri din Turda, zona în care s-au născut şi au activat la începuturi Paul Ciuci şi Leluţ ‘Megastarul’ Vasilescu, au luat legătura atunci cu cei doi, „pentru ca să-și prezinte varianta vizavi de ruperea trupei”.
Ceva mai târziu, în luna octombrie a aceluiași 2017, șapte artiști din istoria popularului grup Compact, inclusiv membrul fondator Costi Cămărășan, s-au unit pentru a face concurență formației ce a rămas pe mâinile lui Paul Ciuci. Până când vor izbuti în instanță să-l deposedeze pe solistul ce a înscris în nume propriu titulatura, aceștia vor cânta sub numele de Compact B și Leo Iorga.
Compact B îl are în frunte pe Adrian Ordean, cel care a înființat Compact B în 1988 (odată cu scindarea vechii trupe Compact). Acesta îi are alături în trupă pe vechii săi colegi din perioada ‘88-‘96, considerată cea mai productivă din istoria formației: Vlady Cnejevici, Leluț Vasilescu, Leo Iorga, de asemenea, membrul fondator al grupului, Costi Cămărășan, Adrian “Coco” Tinca (10 ani în Compact, între 2004-2014) și Adrian Kiseleff (2014-2017).
Sursa: AGERPRES: libertatea.ro; antena3.ro
Foto: arhiva personală Leo Iorga; Wikipedia