Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Companiile germane privesc îngrijorate către viitor. Raport de conjunctură 2018

Publicat: vineri, 21 septembrie 2018

În chestionarul de conjunctură, pe care AHK l-a efectuat în primăvara acestui an în rândul companiilor cu capital german din România, situația economică actuală cât și evoluția economică a companiilor germane este apreciată mai rău față de anul trecut.

Camerele de Comerț și Industrie germane bilaterale (AHK) din Europa Centrală si de Est au realizat și în acest an un chestionar, din care reiese situația economică, dar și condițiile-cadru economice, calitatea condițiilor investiționale din fiecare țară în parte, cât și așteptările companiilor germane. Sondajul a fost realizat pentru a 13-a oară, împreună cu Camere de Comerț şi Industrie Germane bilaterale din 15 țări Europa Centrală și de Est (ECE).

În această regiune au investit strategic numeroase companii germane, deschizând capacități de producție, pe care apoi le-au extins. Chestionarul are ca scop pe de-o parte susținerea companiilor germane în deciziile lor investiționale, iar pe de altă parte rezultatele chestionarului sunt un sprijin important pentru activitatea AHK-urilor din țările respective, dar și pentru decidenții politici și economici.

Datorită poziției geografice favorabile, cu cei 19,5 milioane de locuitori şi cu venituri în continuă creştere, România, stat-membru al UE, este o piață de desfacere importantă în Europa de SudEst. Companiile germane au investit în Romania continuu și pe termen lung în ultimii 25 de ani și au contribuit în mod semnificativ atât la transferul de tehnologii cât și la creșterea competitivităţii economiei româneşti. Şi există în continuare oportunități bune de afaceri. Dar, pentru a continua să investească și să creeze locuri de muncă în România, companiile au nevoie de un mediu economic stabil, de stabilitate juridică, de o infrastructură bine dezvoltată și un sistem educaţional funcțional. De asemenea, este decisivă continuarea luptei împotriva corupţiei, pentru ca ţara să poată evolua. Aceştia şi alţi factori s-au avut în vedere în cadrul chestionarului.

Demonstraţiile și acțiunile de protest ale societății civile din ianuarie-februarie 2017 împotriva muvernului social-democrat, care au continuat pe tot parcursul anului și care s-au îndreptat împotriva modificărilor legislației penale și a altor inițiative legislative din domeniul penal sau fiscal, au influențat în mare măsură rezultatele chestionarului de conjunctură din acest an.

Aceste modificări pun sub semnul întrebării voinţa actualului Guvern de a continua lupta împotriva corupţiei fără compromisuri, ceea ce duce la un sentiment de nesiguranţă al investitorilor germani şi pe termen lung poate afecta relaţiile economice bune existente între România şi Germania. Nu doar populația, ci și companiile și-au pierdut o mare parte din încredere față de Guvern. Dialogul atât de necesar între mediul economic și decidenții politici nu mai are loc suficient de intens, multe decizii sunt luat de multe ori unilateral, de multe ori în mod surprinzător pentru companii.

Pe baza rezultatelor Chestionarului de conjunctură ECE a fost  realizat Raportul de conjunctură pentru România, care oferă posibilitatea de a face o comparație între România și celelalte țări din regiunea ECE, dar urmărește și să ofere o imagine complexă asupra României ca amplasament investițional.

AHK România, în calitatea sa de reprezentanţă oficială a economiei germane în România, este preocupată de îmbunătăţirea calităţii amplasamentului investiţional şi a climatului economic din România. În special prin munca noastră susţinută şi activitatea practică în cadrul grupurilor de lucru pe diverse teme, dorim să ne aducem un aport important la condiţiile-cadru economice.

Astfel, în calitate de Cameră de Comerţ bilaterală, AHK reprezintă legătura atât de necesară între mediul
de afaceri privat şi cel politico-administrativ.

II. Principalele rezultate
La actualul chestionar au participat 130 de companii cu capital german. Rezultatele arată că încrederea companiilor germane în România ca amplasament investițional este în continuă scădere și nici perspectivele nu sunt optimiste. Tendința negativă, care s-a putut observa încă de anul trecut, se continuă și în acest an.

Companiile privesc cu îngrijorare spre viitor. Nesiguranța și impredictibilitatea din viața economică s-au accentuat, încrederea în Guvern a scăzut și odată cu aceasta s-a diminuat și speranța că vor fi întreprinși pașii necesari pentru a continua reforme precum modernizarea structurilor administrative împreună cu reducerea birocrației, continuarea luptei împotriva corupției, o mai bună absorbție a fondurilor europene, privatizarea companiilor de stat respectiv eficientizarea acestor întreprinderi și creșterea competitivității. Lipsa de personal calificat, instabilitatea juridică și politică îngreunează activitatea companiilor. Pe lângă acestea marea majoritatea a companiilor germane din România se plâng de infrastructura rutieră care reprezintă un obstacol important.

Situația economică actuală și evoluția economică sunt apreciate mai rău decât anul trecut. Desele modificări fiscale și înfrânarea reformelor din sectorul public cât și scăderea investițiilor publice în favoarea creșterii salariilor au dus la o atmosferă negativă în rândul investitorilor. Aceste aprecieri referitoare la evoluția economică este la o primă vedere cu atât mai surprinzătoare cu cât anul trecut România a înregistrat o creștere economică de aproape 7%. Companiile se așteaptă evident la o încetinire a creșterii economice, pentru că investițiile necesare de exemplu în infrastructură, educație și sănătate continuă să lipsească.

Pe acest fond trebuie văzute și aprecierile legate de situația propriei companii. Companiile care au răspuns la chestionar consideră situația lor actuală ca fiind mai bună decât anul trecut, având în vedere situația conjuncturală actuală foarte bună, doresc să angajeze personal și să își continue investițiile. Astfel, numărul celor care se gândesc să crească numărul de angajați îl depășește considerabil pe cel al companiilor care se gândesc să reducă numărul acestora. În comparație cu anul trecut companiile sunt mai deschise la investiții. Situația actuală bună companiilor se datorează mai ales evoluției pozitive a partenerilor principali, mai ales a celor din Germania. Dar multe companii privesc tot mai pesimist spre evoluția amplasamentului investițional, pentru că sustenabilitatea și efectele pozitive ale măsurilor luate de Guvern sunt puse sub semnul întrebării, iar investițiile în factorii importanți pentru investitori nu se realizează.

Privind condițiile-cadru constatăm în acest an că majoritatea dintre factori au fost evaluați negativ. Singurele criterii investiționale care s-au îmbunătățit față de anul trecut se referă la furnizorii locali, condițiile de cercetare-dezvoltare și calificarea angajaților. În ce privește factori precum predictibilitatea politicilor economice, administrația publică/birocrația, disponibilitatea forței de muncă, piața muncii, infrastructura, stabilitatea juridică, lupta împotriva corupției sau licitațiile publice aprecierile companiilor sunt la fel de negative sau chiar mai rele decât anul trecut.

III. România: Condiţii-cadru economice

România a înregistrat în 2017 o creștere economică semnificativă. Creşterea produsului intern brut de 6,9% reprezintă cea mai mare creştere economică din 2008 încoace, depăşind-o pe cea a multor state europene. Creșterea PIB se datorează mai ales exporturilor, dar și avântului consumului privat. Consumul a profitat de pe urma reducerii TVA şi a creşterii salariilor din sectorul de stat. Prin Legea salarizării unice, salariile din sectorul public vor creşte în continuare, ceea ce va duce la o creştere a salariilor medii. Pentru 2018 se estimează o creștere economică de sub 5%.

Cel mai mare aport la valoarea adăugată brută l-a avut industria cu 26,7%, urmată de comerţ cu 20,6%. Exporturile României de bunuri au atins valori istorice. Astfel în 2017 exporturile au crescut cu 9,1% la 62,8 mld. EUR. Și mai puternic au crescut importurile, cu peste 12,2% la 75,7 mld. EUR. Deficitul comercial (FOB/CIF) s-a situat astfel la 13 mld. EUR, cu 3 mld. EUR mai mult decât în 2016. Deficitul de cont curent a crescut în 2017 la 6,4 mld. EUR, fiind cel mai mare din regiunea ECE. Cel mai important partener comercial rămâne Germania (pentru al 11-a an consecutiv). Volumul schimburilor comerciale între cele două state a crescut din nou, atingând valoarea de 29,5 mld. EUR (+4,6%), reprezentând peste 20% din totalul comerţului exterior al României. Importurile și exporturile au fost relativ echilibrate (importurile din Germania: 15,1 mld.
EUR, exporturi în Germania: 14,4mld. EUR). Printre cele mai importante grupe de produse în comerțul dintre România și Germania se numără în mod tradițional mașini și echipamente electronice, autovehicule și produse metalice.

Climatul macroeconomic se menține în continuare stabil. Totuşi trebuie să aşteptăm efectele asupra economiei ale noilor modificări legislative, cum ar fi de exemplu legea salarizării unitare sau modificările fiscale care își vor arăta în curând efectele asupra economiei. Cu o datorie publică de 35% din PIB, una din cele mai scăzute din Uniunea Europeană (datoria publică medie în UE este de 83,1% din PIB-ul UE), o rată a şomajului de 4,9% şi o rată a inflației de1,1%, România se află, în comparație cu celelalte state din Europa, într-o poziție foarte bună. Cursul mediu de schimb a fost în 2017 de 4,56 RON/EUR, situându-se la un nivel comparabil cu anul precedent. Produsul intern brut pe cap de locuit a crescut de la 8.600 EUR în 2016 la 9.600 EUR.

Deficitul bugetar indică o tendință de creștere, ajungând la 2,9% din PIB (cu puțin sub limita valorii maximă convenită cu FMI). După criza globală din 2008-2009 România a reuşit să reducă treptat deficitul de la 9,0% în anul 2009 treptat până la o valoare minimă de 1,45% din PIB în anul 2015. Momentan există temeri că creșterile salariale ale bugetarilor decise și mărirea pensiilor, dar și veniturile scăzute la buget, ar putea, conform experţilor economici, să destabilizeze bugetul statului. Rămâne de văzut dacă deficitul va depăși în 2018 limita de 3% pentru prima dată după criza economică.

Investițiile străine directe în România au rămas cu o valoare de 4,6 mld. EUR la același nivel ca și anul trecut (2016: 4,5 mld. EUR). Jumătate din acestea provin din Olanda, Germania și Austria. Germania a urcat în 2017 pe locul al doilea în topul investitorilor străini din România. Mai multe informații economice despre România găsiți în broșura AHK „Romania – a Growing Market”.

IV. Situația economică și așteptările companiilor
Aprecierea actualei situaţii economice şi situaţia branşei, unde România se situa în anii trecuți peste media ECE, s-au înrăutățit faţă de anul trecut. România se situează din această perspectivă anul acesta sub media statelor din Europa Centrală şi de Est.

Pentru jumătate din companiile cu capital german din România chestionate (50%) situaţia economică a ţării este satisfăcătoare și doar 18% (2015: 15%, 2016: 30%, 2017: 31%) apreciază situaţia economică actuală ca fiind mai bună decât în 2017. Și în ce priveşte perspectivele economice ale ţării pentru anul în curs aprecierile investitorilor s-au înrăutăţit şi România se situează mult în urma celorlalte state din ECE, ajungând chiar pe ultimul loc. Procentul celor care văd perspective mai bune decât anul trecut a scăzut continuu din 2015 încoace (2015: 56%, 2016: 49%, 2017: 22%, 2018: 16%). În special companiile din servicii, dar și cele din industria prelucrătoare atmosfera este predominant pesimistă.

În ce privește situația propriei firme însă pentru anul în curs companiile sunt mulțumite, evaluările se situează puțin peste media ECE. Procentul celor care consideră situația propriei firme ca fiind bună în prezent este de 56% (2015: 54%, 2016: 50%, 2017: 55%). Și în ce priveşte situaţia companiei faţă de anul trecut 60% din companii sunt de părere că situaţia de anul acesta se va îmbunătăți (2015: 75%, 2016: 61%, 2017: 53%).

36% din companiile chestionate apreciază evoluţia situaţiei conjuncturale a branşei lor în anul 2018 ca fiind neschimbată faţă de anul trecut şi 19% văd o înrăutăţire a acestei situaţii. Situaţia branşei la momentul chestionarului este apreciată de 43% ca fiind mai bună (2017: 45%) şi de 12% ca fiind mai rea (2017: 13%). Rezultatele sunt comparabile cu cele de anul trecut, dar anul acesta România se situează sub media regiunii, având în vedere și faptul că celelalte țări au crescut. Astfel, în Ungaria, Cehia, Lituania și Slovenia cu mult peste 50% dintre companii sunt mulțumite de situația branșei în care activează.

În ce priveşte intenţiile de angajare, România se situează în acest an pe o poziţie bună și se află în topul primelor trei țări din regiune: 52% din companii intenționează să crească numărul de angajați (2015: 52%, 2016: 48%, 2017: 54%) și doar 10% din cei chestionați sunt de părere că numărul angajaților lor va scădea (2015: 7%, 2016:11%, 2017: 10%). Datorită aprecierii bune în ce privește situației companiei și a branșei în care activează este de înțeles că firmele doresc să se dezvolte. Intenţia de a angaja personal este mai prezentă la firmele din comerţ şi producţie decât în alte branşe și predomină la companiile medii și mari.

Rezultatele chestionarului arată că intenţiile de angajare şi cele de investiţii pot fi foarte diferite. Astfel, în ce priveşte cheltuielile pentru investiţii, companiile germane sunt mult mai reţinute şi România se situează pe ultimul loc la acest capitol în actualul chestionar. Doar 37% din companii intenţionează să crească cheltuielile de investiţii (2016: 45%), în timp ce 21% (2016: 11%) se aşteaptă la o evoluţie negativă a acestora.

În privința planurilor de investiții, și aici rezultatele s-au îmbunătățit ușor: 46% (2017: 37%) din cei chestionați au indicat faptul că cheltuielile lor de investiții vor crește față de anul trecut, în timp ce doar 13% (2017: 21%) văd o evoluție negativă. Și în acest caz, companiile din servicii și cele din producție sunt mai curând dispuse să facă investiții decât cele din alte branșe.

S-au îmbunătăţit uşor și aprecierile legate de cifra de afaceri. Astfel 67% din cei chestionaţi se aşteaptă la o creștere a cifrei de afaceri (2016: 59%, 2017: 66%)) şi doar 5% sunt de părere că cifra de afaceri a companiei lor va scădea (2016: 17%, 2017: 11%).

În ce priveşte exporturile, rezultatele s-au schimbat puțin faţă de anul trecut: 52% din companii sunt de părere că exporturile vor fi mai mari decât în 2017 (42%) şi doar 7% spun că acestea vor scădea. În industria prelucrătoare nici una din companiile participante la chestionar nu a indicat o scădere a exporturilor.

V. Condițiile amplasamentului investițional
Și în acest an au fost întrebări despre 21 de factori care influențează amplasamentul investițional, împărțite în trei grupe: factori politico-economici, factori care privesc mediul operațional și condițiile de pe piața muncii. În ciuda evaluărilor pozitive în ce privește situația companiei, condițiile economice sunt percepute negativ.

Condiţiile-cadru politico-economice s-au înrăutățit, conform actualului chestionar. Mai ales în ce priveşte combaterea corupţiei, statul de drept și predictibilitatea politicilor economice se consemnează o scădere puternică în evaluare. La aceste aspecte negative au contribuit în mare parte modificările codului penal, pentru că acestea duc la o slăbire a criteriilor investiționale precum stabilitatea juridică, licitațiile publice sau lupta împotriva corupției.

Companiile din România rămân şi în acest an nemulţumite de administraţiile fiscale şi de administrațiile publice în general, de stabilitatea socială și politică, dar şi infrastructura este pentru România un punct nevralgic de ani de zile. Ca şi în celelalte state din regiunea ECE, numeroase companii se plâng în România de lipsa forţei de muncă calificate.

1. Politici economice
Domeniul politicilor economice cuprinde criterii legate de amplasamentul investiţional care sunt direct influenţate de activitatea statului. Printre acestea se numără administraţia publică, sistemul fiscal şi administrativ, legislaţia, predictibilitatea politicilor economice, sistemul licitaţiilor publice şi combaterea corupţiei. Prin politicile economice, statul influențează succesul companiilor, dar și decizii investiționale pe termen lung depind de decidenții politici la nivel național sau local.

O temă importantă pentru companiile germane din România rămâne lupta împotriva corupției. Măsurile în domeniul combaterii corupţiei de exemplu prin condamnarea unor importanți oameni politici și lupta susținută împotriva acestui fenomen a instituțiilor abilitate au schimbat în bine percepția companiilor. Însă modificările legislative propuse la începutul anului 2017 pun sub semnul întrebării voinţa Guvernului de a continua lupta împotriva corupţiei fără compromisuri.

Acest lucru îi îngrijorează pe investitorii germani, ceea ce se reflectă şi în actualul Raport. Numărul celor care se declară foarte nemulţumiţi de cum decurge în prezent lupta împotriva corupţiei a crescut faţă de anul trecut (2018: 36%, 2017: 29%, 2016: 6%). 34% (2017:33%, 2016: 26%) din cei chestionaţi mai sunt nemulţumiţi când vine vorba de corupţie, iar numărul celor mulţumiţi a scăzut la 7% (2017: 17%, 2016: 28%). România a căzut și în acest domeniu sub media ECE, iar rezultatul este sub cel înregistrat în 2017.

În ce priveşte administraţia publică, opiniile companiilor s-au înrăutățit față de cele de anul trecut. Numărul celor nemulţumiţi a crescut la 42% (2017: 33%, 2016: 36%), doar 6% (2017: 10%) se declară mulţumiţi de activitatea administrației. Toarte acestea arată că trebuie îmbunătățită calitatea administrațiilor, iar birocrația trebuie în continuare redusă.

Şi în ce priveşte stabilitatea juridică rezultatele sunt mai slabe decât cele de anul trecut. România se situează mult sub media regiunii. Procentul celor care sunt mai degrabă nemulţumiţi se menține la 39%, numărul celor care sunt foarte nemulţumiţi însă a crescut, de la 14% anul trecut la 37% în actualul chestionar și numai 6% (2017: 12%) se arată mulţumiţi în ce privește Raport de conjunctură 2018 stabilitatea juridică din România. În ultima vreme au dus la îngrijorare modificările cadrului legislativ în domeniul fiscal şi în codul penal. Respectarea și stabilitatea legislativă sunt și rămân criterii elementare în luarea deciziilor investiționale.

Legat de transparenţa în achiziţiile publice părerea companiilor s-a deteriorat față de anul trecut, iar România se situează sub media regiunii cu 36% din companii care se declară foarte nemulţumite (2016: 30%, 2017: 20%), și doar o mică parte care este mulţumită (7%). Companiile germane au nevoie de licitații publice corecte pentru a putea participa la acestea.

Povara fiscală în România a fost apreciată de către companii ceva mai rău decât în 2017. România se situează în chestionarul actual puțin peste media ECE. Numărul celor care sunt foarte nemulţumiţi de povara fiscală a crescut la 19% (2017: 7%), iar numărul celor mulţumiţi este comparabill: 18% în 2017 și 17% anul acesta. Administrațiile fiscale au fost apreciate mai rău față de anul trecut.

În ce priveşte predictibilitatea politicilor economice, o mare parte din companiile germane sunt în acest an și mai nemulţumite decât anul trecut. 54% dintre manageri se declară foarte nemulțumiți (2017: 22%) și 27% nemulțumiți (2017: 47%). România se situează anul acesta pe ultimul loc în regiune în această privință. Este deci necesară o îmbunătăţire urgentă la acest capitol, ceea ce reiese şi din aprecierile negative la adresa activităţii Guvernului. O mare parte din companii (76%) se declară nemulţumite și apreciază activitatea Guvernului ca nesatisfăcătoare. Mai ales instabilitatea politică şi schimbările partenerilor de dialog nemulțumesc companiile. Şi nu în ultimul rând birocraţia şi durata de prelucrare a documentelor dau încă mult, e furcă firmelor.

Și în ce priveşte stabilitatea politică şi socială, România a coborât câteva locuri faţă de anul trecut şi se află pe ultimul loc printre statele ECE analizate (38% foarte nemulţumiţi și 39% nemulţumiţi). Este o înrăutăţire evidentă. În 2017 erau 43% din cei chestionaţi nemulţumiţi şi doar 13% foarte nemulţumiţi.

În ce priveşte absorbţia fondurile structurale nivelul de mulţumire este sub media ECE. Aici se află clar în fruntea clasamentului Statele Baltice şi Polonia. În România doar 9% din companii sunt mulţumite de acest aspect, dar 44% sunt nemulţumite, semn că nici în 2017 rata de absorbţie nu a fost suficientă. O utilizare eficientă a acestor fonduri rămâne în continuare în sarcina Guvernului.

2. Funcționalitatea mediului de afaceri
Printre factorii care determină amplasamentul investiţional şi care afectează direct mediul de afaceri, se numără infrastructura, furnizorii locali, comportamentul de plată, dar şi condiţiile cadru pentru cercetare-dezvoltare.

Domeniul infrastructurii, adică transporturi, comunicaţii şi energie, este evaluat şi anul acesta negativ de către companiile germane. România se situează din nou pe ultimul loc la acest capitol printre statele din ECE. Procentul celor nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi a crescut la 81% (2017: 60%). De lipsa infrastructurii se plâng mai ales companiile din producție, 65% din ele sunt mai degrabă nemulțumite și 23% foarte nemulțumite. Lipsa infrastructurii de transport înseamnă lipsa mobilității, de exemplu a forței de muncă și lipsa investițiilor – mai ales pentru regiunile din estul și sudul țării. Tendința ca diferențele dintre regiuni care există deja să se adâncească crește în lipsa unei infrastructuri adecvate.

În ce priveşte disponibilitatea şi calitatea furnizorilor locali, nu sunt modificări majore faţă de anul trecut. România se apropie de media ECE, dar asta pentru că state precum Croaţia, Ungaria sau Serbia s-au înrăutățit. Numărul celor mulţumiţi îl depăşeşte pe cel al celor nemulţumiţi (32% sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi, 2017: 34%), în timp ce 22% sunt nemulţumiţi şi 2% se declară foarte nemulţumiţi (2017: 19% şi 3%). Pentru restul companiilor disponibilitatea furnizorilor este satisfăcătoare.

Legat de comportamentul de plată, România se situează peste medie ECE, dar se află după Bulgaria, Slovenia sau Slovacia. 31% sunt mulţumiţi sau foarte mulțumiți (2017: 37%), 20% se declară nemulţumiţi sau foarte numulțumiți, iar pentru restul situaţia este satisfăcătoare.

Condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare au fost apreciate ceva mai rău față de anul trecut, doar 7% din cei chestionaţi sunt mulţumiţi (2017: 14%), în timp ce majoritatea (54%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi. Chiar dacă parţial lipseşte în mare parte forţa de muncă calificată necesară activităţilor de cercetare şi dezvoltare, totuşi numeroase companii germane au reuşit să deschidă centre de cercetare şi dezvoltare. Baza pentru aceste centre a fost şi rămâne o bună colaborare şi parteneriale între companii şi universităţi.

3. Condițiile de pe piața muncii
Un criteriu important în alegerea amplasamentului investițional rămân condițiile pe piața muncii. Ne referim aici la calificarea personalului, motivaţia şi productivitatea angajaţilor, dar şi costurile cu forţa de muncă, dreptul muncii, sistemul educaţional şi disponibilitatea forţei de muncă.

Costurile scăzute cu forța de muncă pe piața muncii din România față de celelalte state europene constituie unul din avantajele centrale ale țării. Comparativ cu alte state din regiune companiile germane din România sunt mulţumite respectiv foarte mulţumite (34%) în ce priveşte costurile cu forţa de muncă. Cu un salariu minim garantat de 400 EUR (1.900 RON) România se află printre țările cu un nivel salarial scăzut, ceea ce atrage investitorii.

Când vine vorba de productivitate şi motivaţia angajaţilor, România se situează peste media regiunii, totuși evaluarea este mai slabă decât anul trecut: doar 35% din companii sunt mulţumite (2017: 43%) şi 18% se arată nemulţumite (2017: 15%). Productivitatea şi costurile cu forţa de muncă se află încă într-o relație bună, ceea ce determină firmele germane să continue investiţiile.

Disponibilitatea forţei de muncă rămâne unul din criteriile importante, atunci când vine vorba de o decizie investițională. Acest lucru se referă atât la învățământul superior, cât și la formarea profesională. Gradul de mulţumire a continuat să scadă. Doar 13% din companiile chestionate sunt mulţumite sau foarte mulţumite, pentru 30% situaţia este satisfăcătoare, dar mai mult de jumătate (57%) sunt nemulţumite și foarte nemulțumite. Mai ales în centrul şi vestul ţării companiilor le este tot mai greu să găsească personal corespunzător. Companiile au nevoie de un sistem dual de formare funcțional, deoarece practica din timpul studiilor lipsește de cele mai multe ori. În acest context, din punct de vedere al companiilor germane este deosebit de important ca factorii decizionali din România să depună toate eforturile pentru dezvoltarea unui învăţământ profesional de calitate. AHK România se implică activ în implementarea și dezvoltarea sistemului
de învățământ profesional din România. În calitate de partener și consultant pentru companii, AHK România susține concret companiile și răspunde tuturor întrebărilor legate de formarea profesională și continuă.

Opinia companiilor legată de calificarea angajaților s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut, dar este încă sub așteptările și cerințele companiilor chestionate. Astfel 39% din cei chestionați sunt mulțumiți de calificarea profesională, respectiv foarte mulţumiţi, ca și în 2017, în timp ce 27% își exprimă nemulțumirea. Restul de 34% sunt satisfăcuți de calificare angajaților. Atât în ce privește calitatea sistemului universitar, cât și cea a sistemului de învățământ profesional companiile sunt mai degrabă nemulțumite.

Legat de flexibilitatea în dreptul muncii România s-a situat anul trecut peste media regiunii. În chestionarul de anul acesta factorul acesta este perceput negativ cu 34% dintre cei chestionați care sunt nemulțumiți, în timp ce doar 14% sunt mulţumiţi sau foarte mulțumiți. O problemă pentru multe companii o constituie creșterea relativ rapidă a salariului minim. Reprezentanții companiilor sunt de părere că mediul de afaceri nu este suficient de implicat în această problemă și că ajustările salariale trebuie puse în concordanță cu creșterea productivității.

Atractivitatea amplasamentului investițional: Companiile germane mai puţin mulțumite România ca amplasament investițional a pierdut din atractivitate anul acesta. La întrebarea, dacă ar alege tot țara noastră pentru investiții, 80% din managerii chestionați au răspuns cu „da”, ceea ce este o înrăutățire față de cei 88% de anul trecut. Media în regiune este de 82%. Motivele pentru această înrăutățire reies clar din chestionar: nu este vorba de conjunctura actuală sau de situația propriei companii, ci de înrăutățirea condițiilor-cadru economice.
România se află în clasamentul celor mai atractive amplasamente investiționale din regiunea ECE pe locul 9, alături de Ungaria, din 20 de țări, obținând 3,4 puncte (1 fiind nota cea mai bună).

Cea mai atractivă ţară în regiune rămâne şi anul acesta Cehia, urmată de Polonia, Estonia, Slovacia și Slovenia. Ultimele locuri sunt ocupate de Bosnia-Herțegovina (18), Kosovo (19) şi Albania (20).

VI. Despre Camera de Comerţ şi Industrie RomânoGermană

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. AHK România aparține, alături de Camerele de comerț și industrie germane (IHK), rețelei globale a Camerelor de comerț germane bilaterale, reunite sub umbrela Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK). Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, înființată în 2002, numără peste 600 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.

Mai multe informații găsiți în pagina de internet: www.ahkrumaenien.ro. Ne găsiţi de asemenea în Social Media, pe Facebook şi LinkedIn / ahkromania.

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie RomânoGermană

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=104036

Publicat de la data sept. 21 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, Economic, FINANTE - BANCI.

Zona comentariilor

Meteo în țară

17 octombrie 2018, 1:04
 

NV
Senin
13°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 13°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 50%
Vânt: 4 km/h NV
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:33
Apus: 18:29
Prognoza 18 octombrie 2018
Zi
 

ENE
Înnourat
22°C
Vânt: 7 km/h ENE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 3
Noapte
 

NE
Nori intermitenti
11°C
Vânt: 0 km/h NE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 139.076 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team