Compozitoarea Felicia Donceanu, la ceas aniversar, 85 de ani
Binecunoscuta şi apreciata compozitoare Felicia Donceanu a creat ”Ierburi de Leac”, o fantezie muzicală cu actori, cor și instrumentiști, un fel de ”elixir al inimii”. Premiera oficială va avea loc pe 26 februarie 2017, la Ateneul Român.
Felicia Donceanu…
…s-a născut pe 28 ianuarie 1931, la Bacău. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1949 – 1956), unde a studiat cu Mihail Jora (compoziţie), George Breazul şi Ioan D. Chirescu (teorie şi solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (countrapunct), Mircea Basarab (orchestraţie). A fost redactor la Editura pentru Literatură şi Artă (ESPLA) din Bucureşti, secţia muzicală (1956 – 1958) şi la Editura Muzicală, Bucureşti (1958 – 1966). A scris articole şi cronici în Muzica, Contemporanul, Munca, Azi. A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzică proprie şi pentru diverse lucrări corale aparţinând diferiţilor compozitori români, a scris scenarii pentru radio şi pentru spectacole muzical-coregrafice si a realizat ilustraţii de cărţi pentru copii.
A fost distinsă cu Menţiune specială la Concursul Internaţional de Compoziţie de la Mannheim (1961), cu premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), premiul „George Enescu” al Academiei Române (1984). A compus în mai multe genuri, inclusiv muzică de scenă – „Tartuffe” de Molière, 1965; „Măsură pentru măsură” de William Shakespeare, 1965, muzică vocal-simfonică: „Invocatio”, poem pentru soprană, vioară, pian şi orchestră de cameră, text religios şi citate din Ovidiu, 1999, muzică simfonică: „Meşterul Manole”, poem simfonic, 1956, rev. 1968, rev. 1977, muzică de cameră: „Inscripţie pe un catarg”, baladă pentru harpă solo, 1989; Diptic pentru oboi, clarinet, fagot”, 1989; „Lamento pentru soprană, două viole de gamba, clavecin şi percuţie”, text religios, 1994), muzică corală, muzică pentru voce şi pian, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preşcolari, teatru instrumental: „Fantasia per piano-forte et cetera, pantomimă pentru pianist şi alţi doi instrumentişti”, 1998; „Tablouri vivante pentru voce, instrumente şi dansatori”, 1999 s.a.
”Doamna Felicia Donceanu este o sursă permanentă de energie, ca un izvor de munte cu apă limpede care îți amintește să privești cerul, să te bucuri de soare și să asculți șoaptele sufletului tău. All’s Choir adaugă natural armoniile vocilor umane, ca într-un pastel în care fiecare nuanță este importantă, pentru că pictorița Felicia Donceanu a imaginat pentru noi. Culori, flori, fructe și Retro Tango, două tablouri în tonuri diferite, unele diafane, pastorale, altele pasionale și nostalgice. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România este partenerul nostru în acest proiect, un spectacol cu muzica unei compozitoare contemporane, într-o formulă de un modernism bine temperat, menită să atragă melomani de toate vârstele” – Alin Horia Mânzat – fondator All’s Choir, Președintele Asociației SmartArt
”(…) este un om frumos, Omul lui Dumnezeu, dăruit cu har pentru a mângâia sufletele rătăcite prin lumea asta buimacă. O privesc cu drag cum descoperă și se joacă cu instrumente de pe alte continente, cum se bucură de sunetele lor, cum imaginează, cu îndrăzneala celui care nu se teme de ridicol, povești cu leacuri pentru oamenii prea serioși, pentru oamenii care au uitat de ei înșiși, pentru oamenii care nu au curaj să iubească” – Ligia Necula – Vice-președinte Asociația SmartArt.
”Colaborarea mea cu distinsa doamnă, compozitoarea Felicia Donceanu, a debutat atunci când Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România mi-a recomandat să intrepretez muzica dumneaei pentru a continua promovarea muzicii noi și, totodată, a asigura perpetuarea Studioului de Muzică Veche a cărui cofondatoare este. Am cunoscut-o personal pe maestră în cadrul intim al casei dumneaei. Apreciez la dansa naturalețea în gest, faptă și cuvânt, eliminarea oricărui protocol rigid care impune uși de sticlă între diferite generații de muzicieni. Îi mulțumesc pentru faptul că mă privește ca pe o colegă din altă generație, dându-mi posibilitatea și dorindu-și ca și eu să o privesc în același mod – păstrându-se, desigur, condescendența, într-un ambient sufletesc creativ. Din aceste motive, am făcut aproape spontan priză cu Felicia Donceanu” – Simona Jidveanu, soprană.