Conduita preventivă! – Alexandru RUŞI

Publicat: marți, 30 aprilie 2013

Definiţia acestui gen de comportament al persoanei de la volan poate fi extrem de simplă sau elaborată, de-a dreptul complicată şi cu atât mai dificil de pătruns. Conduita preventivă este acea stare de înţelegere a dificultăţilor cu care un şofer se poate confrunta şi, pe cale de consecinţă, adoptarea stilului de conducere la condiţiile de drum, influenţă meteo, vizibilitate şi aderenţă a pneurilor astfel încît să fie exclusă transformarea riscului existent în risc consumat.

Primul element ce se cere a fi subliniat în cadrul raportului şofer-drum-maşină este gradul de instruire, cultivare, reţinere şi aplicare de către şofer a acestor elemente preventive care ţin, atenţie, de bun simţ, autoprotecţie şi nivel de civism sau educaţie. Subiectul ales spre a fi prezentat are în vedere iminenta mare automobilistică care va începe probabil din după amiaza zilei de marţi 31 aprilie. Este absolut cert faptul că marile centre urbane se vor goli, iar autoexcursioniştii vor porni către zonele preferate, la munte, mare, Deltă, alte zone de agrement.

Drmurile naţionale, cele două autostrăzi şi apendicele celorlalte, neterminate sau deja deteriorate, vor geme sub povara autovehiculelor care se vor fugări unele pe altele spre a-şi agonisi locurile fruntaşe. Este primul exemplu de asumare a unor riscuri inutile. Rularea în coloană este obositoare, deseori enervantă până la explozii nervoase care se regăsesc în tentative, mai mult sau mai puţin reuşite de evadare.

Vă propunem însă un dram de pacienţă spre a revedea care sunt principalele elemente constitutive ale scheletului acestei atitudini. În orice şcoală de şoferi se subliniază aceste elemente: anticiparea manevrelor de pericol din partea altui sau altor parteneri de drum şi astfel să fie pregătit spre a fi evitat riscul unei coliziuni; respectarea strictă a regulilor de circulaţie; orice deplasare se realizează avînd mereu trează vigilenţa celui de la volan.

De fapt, vigilenţa este capacitatea şoferului de a anticipa situaţiile de risc ,de a se pregăti efectiv spre a le depăşi şi evita astfel un posibil accident. Judecata, îmbinată cu decizia şi reacţia promptă implică recunoaşterea alternativelor unei situaţii survenite la un moment dat în trafic. Judecata în situaţia şoferului este conexă cu experienta acumulată, de intuiţie, spiritul anticipativ şi de gradul de educaţie al acestuia. Conduita preventivă este un sumum de reacţii şi atitudini prin care şoferul evită cu succes o situaţie de risc accidentogen. Vă sugerăm să revedeţi câteva din cele mai frecvente erori de pilotaj şi, antitezal, ce trebuia făcut spre a se evita accidental: curba este acel element geometric al drumului care cere o anume viteză de înscriere în siguranţă. Regula este ca apropierea de o curbă de pericol, semnalizată ca atare, viteza să fie redusă înainte de a o ataca. Repetăm, viteza se reduce pînă a intra în curbă. Dacă vă reamintiţi evenimentele rutiere prezentate la diferite posturi tv. veţi constata că mai mult de jumate sunt datorate negocierii cu viteză neadaptată a unor curbe. De reţinut că majoritatea acestor accidente sunt de o gravitate majoră cu decese multiple şi distrugeri ample. Tendinţa de aruncare spre exterior a maşinii este contracarată violent de şofer care contraatacă rotind volanul spre interiorul curbei. Drept urmare curba este tăiată, sensul opus este şi el tăiat şi, fie este acroşată maşina care se deplasa regulamentar din sensul opus, fie autoturismul condus de şoferul nepriceput iese în decorul din stânga, loc unde, de regulă, se găseşte un stâlp de beton sau oţel, un copac, o construcţie etc. Succinta analiză a acestui tip de accident (ratarea negocierii curbei pe fondul vitezei neadaptate) este de natură să ne sublinieze importanţa respectării unui text din legea rutieră (Art 123. Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 de km/h în localităţi sau 50 de km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii….b) în curbe deosebit de periculoasesemnalizate ca ataresau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m.),concentrarea celui de la volan la aspectul geometriei drumului,înţelegerea gradului de pericol şi pe cale de urmare,reducerea substanţială a vitezei.

Recent un şofer cu experienţă, la cei peste 70 de ani se presupune cu deplină credibilitate o astfel de caracteristică, taie curba intră pe sensul opus, trece peste limita podului şi cade în gol. Accidentul se finalizează cu decesul a două persoane şi vătămarea gravă a altora trei. O simplă reducere a vitezei, înainte de a se intrat în curbă ar fi rezolvat cu succes situaţia. Doi morti şi trei răniţi pentru un moment de grabă nejustificată.

Există o categorie de şoferi, amatori şi profesionişti pentru care elementele de ordin meteorologic, cum ar fi: ninsoare, polei, gheaţă, ploi, ceaţă, întuneric nu au relevanţă deoarece au fost obişnuiţi cu viteza chiar şi în prezenţa acestora şi, uite, că nu li s-a întîmplat nimic. Asta pînă într-o bună zi cînd ceea ce era fatal să se producă s-a produs. Viteza neadaptată, în condiţiile elementelor care reduc considerabil aderenţa la suprafaţa de rulare, presupune asumarea unui risc enorm care nu întîrzie a se transforma în risc consumat. Este momentul să reamintim că în cursul anului 2012, viteza neadaptată la condiţiile de drum a generat 1.654 accidente cu 396 de morţi şi 1.806 răniţi, mulţi rămaşi cu sechele permanente. Şi pentru a demonstra că învăţul la cele rele (neadaptarea vitezei) nu prea are lecuire, iată că în trimestrul I al acestui an s-au înregistrat deja 346 de accidente cu 78 de morţi şi 623 de răniţi! Dacă este ceva ce realmente uimeşte, atunci această indiferenţă a unei mari părţi din rîndul şoferilor care nu înţeleg pentru nimic în lume, că asumarea riscului pe acest fond este ilogic, periculos, de neiertat.

Culpa permisivă a acestei situaţii este în curtea Poliţiei Rutiere. Se impune, de urgenţă, modificarea prevederilor de gen prin care depăşirea vitezei în condiţiile art. 123 să fie sancţionată cu suspendarea dreptului de a conduce pe câteva luni, 6 sau 10 luni, după cum contravenientul este recidivist în materie. Este o mare eroare să se aştepte producerea actului sîngeros al accidentului determinat de încălcarea unei dintre pervederile articolului amintit. Măsura preventivă, cu adevărat preventivă se cere a fi aplicată în faza de contravenţie şi nu după ce a intervenit decesul oamenilor.

Post Views: 375