Creierul astronauților se comportă în spațiu ca și cum gravitația ar fi prezentă
Cercetătorii care au lucrat cu 11 astronauți au descoperit că, chiar și în imponderabilitate, creierul continuă să se comporte ca și cum gravitația ar fi încă prezentă – o descoperire care ar putea avea un impact asupra explorărilor spațiale viitoare.
Concret, potrivit Euronews, care citează rezultatele unui studiu publicat în revista Journal of Neuroscience, creierul uman păstrează o memorie atât de profundă a gravitației, încât astronauții din spațiu continuă să aprecieze greșit cât de strâns să prindă obiectele chiar și după ce petrec luni întregi în imponderabilitate, potrivit unui nou studiu.
Studiul, condus de Philippe Lefèvre, profesor de inginerie biomedicală la Universitatea Catolică din Louvain și Ikerbasque, a urmărit 11 astronauți (2 femei, 9 bărbați) la bordul Stației Spațiale Internaționale pe parcursul unor misiuni cu o durată de cinci până la șase luni.
După cum explică Lefèvre, pe Pământ, prinderea unui obiect este o acțiune asimetrică – strângi mai tare atunci când ridici ceva decât atunci când îl cobori, deoarece gravitația amenință doar să-l tragă din mână în timp ce coboară.
În schimb, în microgravitație, această logică nu se mai aplică. Un obiect eliberat în orice punct al traiectoriei sale va pluti pur și simplu, ceea ce înseamnă că forța de prindere ar trebui să fie egală pe parcursul întregii mișcări.
Cercetătorii se așteptau ca astronauții să învețe acest lucru destul de repede. Dar nu au făcut-o.
În schimb, s-a întâmplat ceva mai ciudat: în loc să-și uniformizeze strângerea, astronauții au început de fapt să strângă mai tare în partea de sus a mișcării decât în partea de jos.
Lefèvre explică acest lucru ca pe un fel de iluzie perceptivă înrădăcinată în așteptare: „Când te afli în imponderabilitate, mișcarea devine simetrică, deoarece nu mai există efectul gravitației… ceea ce am observat a fost că astronautul strângea obiectul mai mult atunci când se află sus decât jos. Creierul compensează prea mult așteptarea”.
Chiar și după o jumătate de an de plutire prin spațiu, decenii de instinct bazat pe Pământ s-au dovedit aproape imposibil de evitat.
„Studiul nostru demonstrează și că, atunci când se întorc pe Pământ, astronauții reînvață mediul terestru mult mai repede decât învață mediul microgravitațional”.
Cercetarea ar putea avea implicații pentru misiunile viitoare, în special pentru cele mai lungi, pe Lună sau pe Marte.
„Dacă îi pregătim pe astronauți să aterizeze pe Lună, de exemplu, ar putea avea nevoie de un antrenament specific, deoarece modul în care vor manipula obiectele ar putea fi afectat de gravitația parțială”, afirmă Lefèvre.
Roxana Istudor
Foto: pixabay.com
