Criza debitului Dunării schimbă rapid peisajul energetic european
Seceta severă care a cuprins mare parte din Europa în această vară a dus nivelul apelor Dunării la minime istorice, transformând ceea ce este în mod normal o arteră sigură pentru energie și transport într-un punct critic de blocaj. România, Ungaria, Austria, Croația și Germania resimt toate aceste efecte. Cu o excepție: Bulgaria. Țara a reușit să transforme situația în avantajul său.
Austria a ținut luminile aprinse cu ajutorului mixului energetic diversificat
În fiecare vară, râurile Europei îndeplinesc un rol discret, dar esențial: răcesc reactoarele nucleare, pun în mișcare palele turbinelor și transportă milioane de tone de mărfuri. În această vară, Dunărea a încetat, în mare parte, să mai facă toate acestea.
O secetă de o severitate istorică a împins nivelul apelor la minime record în mare parte din Europa Centrală și de Sud-Est, forțând oprirea unor centrale nucleare, amenințând Germania cu recesiunea și scoțând la iveală fragilitatea unor sisteme energetice care nu au fost concepute pentru o climă în schimbare rapidă. Consecințele sunt resimțite diferit în fiecare țară – și niciuna nu este la adăpost.
Fluviul a atins un nivel istoric scăzut în Austria. Iar producția de energie hidroelectrică a scăzut semnificativ, cu aproximativ 30% față de nivelul obișnuit pentru această perioadă a anului. Dunărea transportă doar o treime din volumul său obișnuit de apă.
„Deficitul este aproximativ echivalent cu pierderea producției a trei centrale electrice de pe Dunăre”, spune Florian Seidl, purtătorul de cuvânt al Verbund, o importantă companie de hidroenergie, citat de voxeurop.eu.
Fenomenele meteorologice extreme creează dificultăți. Producția de energie electrică scade nu doar atunci când nivelul apelor este scăzut, ci și în timpul precipitațiilor abundente, când volumele de apă sunt prea mari pentru a fi transformate integral în energie.
Centralele hidroelectrice de mici dimensiuni au fost afectate în mod deosebit: în landul Salzburg, producția unor astfel de instalații a scăzut cu până la 50%.
Nivelul scăzut al apelor afectează nu doar agricultura și sectorul hidroenergetic, ci și industria. Producția ridicată de energie fotovoltaică a ajutat Austria să revină la un bilanț pozitiv al energiei electrice în luna iunie, generând un surplus net la export și inversând astfel tendința din cele nouă luni consecutive în care importurile depășiseră exporturile.
„Mixul nostru energetic diversificat garantează că securitatea aprovizionării nu este pusă în pericol. Însă pentru a menține această situație, trebuie să valorificăm pe deplin potențialul existent și să continuăm extinderea surselor regenerabile, a capacităților de stocare și a rețelei electrice”, afirmă Barbara Schmidt, secretar general al asociației Oesterreichs Energie. Christoph Dolna-Gruber, reprezentant al Agenției Austriece pentru Energie, adaugă că acest aspect este la fel de important și în ceea ce privește prețurile.
„Atunci când centralele nucleare își reduc producția sau se opresc din cauza temperaturilor extreme, iar sectorul hidroenergetic înregistrează, de asemenea, performanțe scăzute, energia electrică ieftină dispare, iar prețurile cresc. Este în interesul întregii Europe ca fiecare țară să dezvolte un mix energetic mult mai vast și mai diversificat.”
Germania, în risc de recesiune; Croația, cu apele subterane la minime istorice
Institutul Economic German a avertizat că nivelurile scăzute ale apelor pe toate râurile principale ar putea împinge țara în recesiune.
Potrivit economistului Thilo Schäfer, creșterea PIB-ului ar putea scădea cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul prognozat.
„O perturbare prelungită a navigației pe Rin ar putea anihila complet mica creștere economică de care încă beneficiem”. Institutul a făcut referire la anul 2018, când condiții similare de nivel scăzut al apei au încetinit creșterea economică a Germaniei cu aproximativ 0,4 puncte procentuale.
Până la începutul lunii august, 78% dintre stațiile de monitorizare de pe Dunăre raportau niveluri extrem de scăzute ale apei.
Ministrul Transporturilor, Steffen Bilder, a convocat o reuniune cu operatorii portuari și cu companiile afectate, anunțând un proiect de lărgire a albiei Dunării în Bavaria, pentru a permite transportul unor încărcături mai grele în perioadele cu nivel scăzut al apei.
În cazul Croației, datele de monitorizare furnizate de Institutul de Ape „Josip Juraj Strossmayer” indică faptul că efectele secetei sunt vizibile și în sectorul croat al bazinului Dunării, unde nivelurile apei sunt cele mai scăzute din 2021 încoace.
De la începutul anului 2026, nivelurile înregistrate la Batina s-au situat sub pragul de secetă hidrologică timp de 66% din intervalul respectiv, în timp ce nivelurile apelor subterane din anumite zone ale Croației centrale, de nord și de est se apropie de minime istorice.
Conferențiarul universitar Mario Šiljeg, directorul institutului, avertizează împotriva abordării situației exclusiv prin prisma nivelurilor record de scădere a apei.
„În această vară, Dunărea nu a scos la iveală doar vulnerabilitatea unui râu. A demonstrat măsura în care apa, energia, transporturile, economia și natura au devenit un sistem unitar. Schimbările climatice nu mai generează probleme izolate, ci declanșează reacții în lanț care afectează simultan multiple sectoare și țări”.
Ungaria – importuri masive; România – alertă la nivel național
Centrala nucleară Paks din Ungaria – care furnizează aproape jumătate din energia electrică a țării – a fost oprită la începutul lunii august, pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare, din cauza scăderii nivelului Dunării la cote minime istorice.
Debitul scăzut a redus producția centralei la doar 10% din capacitatea sa. În urma apelurilor guvernului de a reduce presiunea asupra rețelei, companiile și cetățenii și-au redus consumul de energie electrică într-o măsură fără precedent – echivalentul aproximativ al opririi a un milion de aparate de aer condiționat de dimensiuni medii.
Pe 10 august, Ungaria a început repornirea unei turbine la Paks.
„Economia ungară nu poate funcționa fără această centrală electrică luni la rând”, a declarat premierul Péter Magyar. Pe parcursul acestei perioade, Ungaria a importat cantități mari de energie în timpul serii pentru a acoperi cererea de vârf.
La rândul său, România a instituit o stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie cauzate de secetă și de debitele reduse ale râurilor. În special Dunărea a atins niveluri minime istorice. Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă a lăsat România fără aproximativ 20% din producția sa de energie.
Guvernul a solicitat gospodăriilor și companiilor să reducă consumul în intervalul orar 19:00 – 23:00, până la data de 31 august, și a îndemnat populația să reprogrameze utilizarea aparatelor mari consumatoare de energie – mașini de spălat rufe și vase, uscătoare, boilere și încărcarea vehiculelor electrice – pentru orele dimineții.
Energia lipsă trebuie achiziționată din țările vecine – care se confruntă simultan cu același vârf de cerere din timpul serii, ceea ce duce la o creștere accentuată a prețurilor la nivel regional. Seara, energia electrică poate costa de până la cinci ori mai mult decât la prânz.
Bulgaria a transformat criza în oportunitate
Centrala nucleară de la Kozloduy funcționează la capacitate maximă, iar exporturile de energie electrică au atins niveluri record. Combinat cu o producție solară ridicată și capacități de stocare – inclusiv energie regenerabilă importată din Grecia – acest mix i-a permis Bulgariei să-și sporească semnificativ exporturile, în special către… România și Ungaria.
Exporturile zilnice au atins un nivel fără precedent, de 32.000–33.000 MWh, potrivit operatorului sistemului energetic din Bulgaria.
Avantajul Bulgariei este, în mare parte, de natură tehnică. Sistemele de răcire a reactoarelor de la Kozloduy funcționează în circuite închise, independente de nivelul apelor Dunării – un design verificat prin inspecții periodice de siguranță și prin testele de stres nuclear la nivelul UE, introduse după accidentul de la Fukushima.
Chiar dacă Kozloduy ar fi nevoită să-și reducă producția, rețeaua electrică a Bulgariei nu s-ar confrunta cu un risc imediat de aprovizionare, afirmă operatorul sistemului, având în vedere capacitățile de rezervă asigurate de hidrocentrale și de centrala pe cărbune Maritsa East 2.
Roxana Istudor
Foto: YouTube
Pingback: Criza debitului Dunării schimbă rapid peisajul energetic european - Newsflash