Criză energetică cu autor neidentificat

Declarațiile frumoase și ambițioase legate de combaterea schimbărilor climatice se izbesc de realitate în fiecare săptămână.

Pe de o parte, Guvernele din întreaga Europă par unite în privința situației actuale – „Soluția este implementarea accelerată a surselor regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice”, susține Lukasz Kolinski, șeful Comisiei UE pentru surse regenerabile și integrare a sistemelor energetic.

Dar în teren, ca mai mereu când vorbesc foarte mulți dintre politicieni, lucrurile stau cu totul altfel, scrie Timur Tillyaev, investitor internațional în energie regenerabilă.

De pildă, Kwasi Kwarteng, secretarul de afaceri al Regatului Unit, afirmă că expunerea Marii Britanii la prețurile ridicate la gaze „subliniază importanța planului nostru de a construi un sector puternic de energie din surse regenerabile, de origine autohtonă”.

Mai puțin clar este modul în care va fi atins acest obiectiv. Pe direcția reducerii birocrației atunci când vine vorba de investiții în surse regenerabile, procedurile de autorizare prea complexe din Germania au făcut ca parcurile eoliene cu o capacitate totală de peste 10 GW să aștepte și azi aprobarea. Iar ministrul italian al tranziției la Ecologie, Roberto Cingolani, promite abia acum reforme „brutale” pentru a simplifica procesul de eliberare a autorizațiilor pentru proiectele de energie regenerabilă.

Pe direcția energiei nucleare, după ce Germania o înlocuiește cu gaz, pe rută preferențială direct din Rusia, de frica unui incident de tip Fukushima, în Franța, de exemplu, 70% din electricitate provine deja din această sursă.

Potrivit unui studiu recent, poluarea aerului cu combustibili fosili a ucis aproximativ 8,7 milioane de oameni în 2018, cu mult mai mulți decât orice estimare pentru decesele directe și indirecte cauzate de energia nucleară.

Chiar și tragedia de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear de până acum, a costat indirect viețile a până la 4.000 de oameni prin expunerea la radiații, arată un raport al ONU.

Criza energetică iminentă a Europei din această iarnă arată de ce guvernele și întreprinderile trebuie să colaboreze pentru a găsi rapid modalități de a accelera tranziția energetică și de a diversifica mixul energetic.

Pe de altă parte, în condițiile în care marea masă a cetățenilor va suporta costurile care deja se prefigurează ca insuportabile ale acestei situații energetice, mai-marii europeni fac lumină: criza prețurilor la energie este rezultatul unui „joc geopolitic major”, după cum l-a caracterizat Josep Borrell, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, care afirmă că actualele prețuri la energie au o puternică dimensiune externă.

În mod categoric, prețul gazelor și reducerea capacităților sunt lucruri care trebuie privite dintr-o perspectivă geopolitică”. De aceeași părere este și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care amintește de situația Republicii Moldova pentru a exemplifica modul în care Rusia folosește gazul drept armă geopolitică.

Așadar, până la urmă, cum rămâne? Germania afirmă că majorarea prețurilor la energie este rezultatul creșterii cererii la nivel mondial, adică o chestiune de piață, alte voci afrimă că din ecuație nu poate fi scoasă anunțata tranziție la economia verde, care deja stârnește patimi și divergențe, iar șeful diplomației europene afirmă că politicul și-a băgat coada.

Peste toate, în acest tablou alarme climatice-tranziție la economie verde-costuri ale energiei a intervenit vocea premierului ungar Viktor Orban, care a respins planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice, subliniind că acestea reprezintă o „fantezie utopică”.

Roxana Istudor

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.