Criză la Kiev: Premierul Azarov a demisionat
Şeful guvernului de la Kiev, Nikolay Azarov, a prezentat demisia sa preşedintelui Viktor Yanukovici.
Azarov a explicat că decizia sa a fost luată în scopul găsirii unor mijloace de rezolvare pe cale paşnică a crizei din Ucraina.
„În scopul creării de noi posibilităţi de compromis social şi politic, pentru găsirea unei soluţii paşnice pentru actualul conflict, am luat decizia personală de a cere preşedintelui Ucrainei să îmi accepte demisia din funcţia de premier”, se arată în declaraţia lui Azarov.
Premierul demisionar a descris actuala criză din Ucraina drept o ameninţare pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, o ameninţare pentru fiecare cetăţean ucrainean.
Nikolay Azarov a declarat că îi este recunoscător preşedintelui Yanukovici şi parlamentarilor de la Kiev pentru cooperarea lor. De asemeni, fostul şef al guvernului a mulţumit tuturor cetăţenilor Ucrainei care l-au sprijinit şi au susţinut deciziile cabinetului său.
„Cel mai important, în ziua de azi, este să păstrăm unitatea şi integritatea Ucrainei. Acest lucru este mult mai important decât planurile personale şi ambiţiile cuiva”, a adăugat Azarov.
Liderii opoziţiei din Ucraina NU VOR în executiv
Conducătorii opoziţiei de la Kiev nu sunt pregătiţi să accepte propunerea preşedintelui, privind importante poziţii în guvern, deşi cele două părţi au stabilit mai multe concesii, inclusiv amnistierea protestatarilor reţinuţi, în schimbul eliberării clădirilor guvernamentale şi şoselelor ocupate de protestatari.
Arseny Yatsenyuk, liderul partidului de opoziţie Batkivshina, a respins propunerea de a conduce executivul de la Kiev, iar Vitaly Klitschko, preşedintele partidului UDAR, a refuzat oferta de a fi numit vicepremier pentru probleme umanitare.
„Arseny Yatsenyuk nu şi-a dat acordul pentru formarea guvernului. Negocierile vor continua”, a anunţat biroul de presă al preşedinţiei Ucrainei.
Preşedintele Yanukovich promisese anterior postul de premier lui Yatsenyuk, căruia îi promisese că îl va demite pe premierul Azarov şi cabinetul acestuia.
Bucureşti: MAE urmăreşte evoluţia situaţiei din Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe al României urmăreşte în permanenţă şi cu atenţie evoluţia situaţiei din Ucraina. Monitorizarea se face de către Centrala MAE, prin oficiile diplomatice şi consulare ale României de pe teritoriul Ucrainei, dar şi prin informările transmise de către Oficiile şi Reprezentanţele diplomatice din lume. În acelaşi timp, MAE este implicată activ în dezbaterile pe această temă din cadrul instituţiilor şi organizaţiilor europene şi euro-atlantice, inclusiv contribuind la procesul continuu de conturare a unor poziţii sau linii de acţiune, funcţie de dinamica situaţiei din teren.
La nivelul ministrului de externe şi al conducerii MAE, situaţia din Ucraina este printre temele prioritare abordate în mod intensificat, în ultima perioadă, în dialogul cu omologii din statele partenere direct interesate în asigurarea unui climat de stabilitate şi predictibilitate în vecinătatea României, Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice. Dialogul purtat în ultimele două zile de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu şefii diplomaţiilor din Olanda şi Italia este un exemplu în acest sens.
În acelaşi spirit, transmis în spaţiul public şi în dialogul cu partenerii ţării noastre, MAE se pronunţă pentru utilizarea dialogului ca unică modalitate de soluţionare a actualei crize şi subliniază necesitatea abţinerii de la utilizarea forţei şi a oricăror măsuri sau acţiuni cu potenţial agravant.
Una din principalele preocupări ale reprezentanţelor diplomatice şi consulare ale României din Ucraina este situaţia membrilor comunităţii istorice româneşti din această ţară. Există o monitorizare permanentă a situaţiei acestora şi o informare promptă a Ministerului de către Consulatele generale de la Cernăuţi şi Odessa şi Ambasada de la Kiev, nefiind, în acest moment semnalate situaţii de risc faţă de aceasta ca efect al situaţiei interne din ţara vecină.
Ultimele evoluţii de la Kiev – abrogarea controversatului pachet legislativ adoptat recent în Radă, rundele de negocieri putere-opoziţie din 25 şi 26 ianuarie, demisia Premierului – confirmă poziţia exprimată anterior de MAE în sensul utilităţii de a se urma calea dialogului pentru soluţionarea acestei profunde crize din statul vecin. În acest sens, MAE consideră că este benefică şi oportună consolidarea tendinţei de transfer, gradual, al exprimării voinţei politice din stradă în cadrul dezbaterii parlamentare şi al celorlalte mecanisme democratice.
În plus, diplomaţia română susţine eforturile instituţiilor UE de sprijinire a iniţierii unui dialog eficient între puterea şi opoziţia politică de la Kiev. De asemenea, MAE susţine demersurile şi declaraţiile oficialilor UE, Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate Stefan Füle şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Catherine Ashton.
Dat fiind dinamismul permanent al crizei din Kiev şi alte oraşe din Ucraina, pe baza informaţiilor primite şi a evaluărilor, Ministerul Afacerilor Externe va contribui la poziţionarea României faţă de situaţia din vecinătatea sa imediată, inclusiv prin colaborarea cu instituţiile competente ale statului român, prin punerea în mod constant la dispoziţie informări şi analize curente.