”Crizantema de aur”, ediția a 57-a

Repetabila povară

Da, pentru că după ce ai organizat atâtea ediții impecabil, exigențele tuturor sunt mari și pe umerii tăi, ca organizator, apasă povara așteptărilor din partea tuturor, fie că este vorba de public, artiști sau comentatori.

Sincer, nu-mi dau seama ce rezerve de energie are directoarea artistică a manifestării, reputata interpretă Alina Mavrodin Vasiliu, dar ea a reușit să ne uimească și la ediția 2024, a 57-a din frumoasa istorie a celebrării romanței românești.

Acum să nu va închipuiți cumva că ea doar asta face, concentrându-se un an întreg doar pe organizarea festivalului, ceea ce ar explica, în ochii unora, succesul acestuia. Nu, nici vorbă, această reușită se datorează continuității în eforturile de promovare a acestui gen muzical de patrimoniu, prin evenimente culturale și educaționale asociate acestuia: programele naționale de concerte ”Tinerețea romanței” și ”Suflet de romanță”, desfășurate în România și în Republica Moldova, nemaivorbind de Muzeul ”Casa romanței” din Târgoviște, vizitat până acum, fizic sau online, de peste 15 mii de melomani din țara noastră sau de peste hotare.

Alina Mavrodin Vasiliu organizează și prezintă anual zeci de asemenea concerte, colaborând cu cele mai importante instituții muzicale din țară, este membră în jurii, îndrumă și lansează tineri soliști, editează cărți, tipărește partituri, așa încât în ultimul deceniu, de când a preluat frâiele festivalului, romanța a ieșit din amorțire și a părăsit zona anterioară, când era considerată doar o muzică pentru nostalgici și pentru cei în vârstă.

De asemenea, a reușit să atragă colaborări cu foruri internaționale importante, cum este UNESCO, precum și parteneriate trainice cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România sau cu Ministerul Culturii, ceea ce a sporit considerabil prestigiul manifestării. De altfel, și această ediție s-a desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Sunt cunoscute preocupările, la nivelul Ministerului Culturii, de introducere a Romanței Românești în patrimoniul cultural imaterial al umanității. În acest sens festivalul a debutat mai mult decât fericit, chiar în Ziua internațională a patrimoniului cultural imaterial, 17 octombrie!

Tema ediției actuale a fost ”Romanța românească – tradiție și identitate”, subliniindu-se că ea este purtătoare de dor, speranță, dragoste și credință. Performanța, neîntâlnită la alte manifestări muzicale (vezi ”Cerbul de aur”, Mamaia, festivalul internațional ”Dan Spătaru” de la Medgidia, ș.a.), de a nu se întrerupe niciodată (!) de la lansarea sa în 1968, se datorează cu siguranță forurilor locale, care au înțeles că romanța este un brand, nu întâmplător municipiul Târgoviște fiind numit ”Cetatea romanței”.

Așadar, am regăsit și de această dată în fruntea organizatorilor Primăria și Consiliul local, Consiliul județean Dâmbovița, Centrul  județean de cultură, Teatrul ”Tony Bulandra”, în colaborare cu Ministerul Culturii, UCMR și Uniunea muzicienilor din Moldova.

Gazdă a fost cinematograful ”Independența”, ospitalier și elegant, inclusiv în foyer (ah, de-ar avea și cabine pentru artiști!), cu un decor scenic inspirat semnat de Alin Gavrilă.

Iar dacă festivalul a intrat în toate casele, inclusiv peste hotare, aceasta s-a datorat faptului că  TVR a fost co-producător, festivalul fiind transmis în direct (mai bine de cinci ore în fiecare din cele trei seri!) la TVR 2 (lider de audiență) și la TVR Craiova, transmisiunile fiind coordonate de Luiza Caravasile, iar Gala laureaților a fost transmisă în direct și de Radio România ”Antena satelor”.

De altfel Radio România a fost partener media, alături de revista ”Actualitatea Muzicală”, ziarul ”Ultima Oră”, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Radio ProDiaspora.

Un câștig real al festivalului l-a constituit, dacă tot am amintit de foyer, multitudinea de evenimente găzduite în pauză în primitorul hol al sălii, între aranjamente florale, tablouri și mobilă de epocă, nemaivorbind de merele de Voinești.

Pentru că festivalul stimulează, îi provoacă pe artiști, care au în sfârșit spațiul ideal de a-și promova operele și de a se întîlni cu publicul. Astfel, au avut loc lansări de discuri: ”Te iubesc, romanță!” (Cristina Beldean Moșuțan), ”Romanța sufletului meu” (Pavel Păușan, la patru decenii de la cucerirea Trofeului de interpretare!), ”Mai ții minte, măi dragă Mărie?” (Mariana Simion) sau de carte: ”Evadare din mine”, vol. II (Camelia Florescu, partituri și texte proprii), ”Romanțe din sufletul meu” (autor compozitorul Sile Jercan), ”Ion Vasilescu, părintele muzicii ușoare românești” (Marian Niță, în memoriam), cărți semnate de Ileana Vieru, Gabriela Dobre, Vasile Lupașc și Angelina Nădejde, precum și expoziția foto ”Romanța ne unește” (acesta este de altfel salutul tradițional al ”romanțiștilor”), cu imagini din concertele programelor naționale dintre anii 2017 și 2024.

Tot în foyer s-a distribuit gratuit programul de sală, de fapt un mini-volum cu fotografii color conținând absolut toate informațiile legate de festival, dar și mesaje ale președinților celor două jurii, considerații despre romanță ale unor personalități muzicale, biografiile concurenților, omagii aduse unor Anton Pann, Elena Cernei, Henry Mălineanu, George Sbârcea (Claude Romano), Paraschiv Oprea.

Se înțelege, romanțele clasice, unele de-a dreptul celebre, fredonate de generații, sunt și vor rămâne preferatele marelui public, cucerind prin muzicalitate, ca și prin apelarea la marea poezie – Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Octavian Goga, dar și Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Vasile Militaru. Dar a programa doar  aceste cântece nemuritoare ar însemna o împietrire în proiect, o simplă rememorare duioasă, an de an, până când ne vor fi părăsit cei care le-au cunoscut din copilărie, cântate de bunici și de părinți.

Din acest punct de vedere importanța concursului de Creație este capitală, asigurând an de an îmbogățirea patrimoniului genului, cele mai frumoase cântece noi regăsindu-se, așa cum am constatat, în repertoriul tinerilor soliști și la alte concerte, fapt absolut îmbucurător. Iar organizatorii au înțeles, dând o lecție și altor promotori de concursuri muzicale, mai ales televizate, că valoarea și experiența profesioniștilor breslei sunt esențiale atât în selecționarea lucrărilor, cât mai ales în jurizare. Astfel, din cei zece membri ai juriului de Creație nu mai puțin de șapte au fost membri ai UCMR, ceea ce a asigurat un palmares absolut inatacabil. Alături de președintele juriului și la actuala ediție, compozitorul și dirijorul Sabin Păutza, au luat loc în loja juriului redactorul-șef al revistei ”Actualitatea Muzicală”, prof. univ. dr. Mihai Cosma, compozitorii Viorel Gavrilă, Nicolae Caragia (laureat la edițiile anterioare), Virgil Popescu, Dani Constantin,  precum și compozitorul și dirijorul Lucian Vlădescu, ovaționat de instrumentiștii din orchestră, în fruntea cărora s-a aflat până la ediția trecută.

Organizatorii speră ca acești mari melodiști să ofere festivalului în viitor romanțe inspirate, așa cum au făcut-o în trecut Jolt Kerestely, Horia Moculescu, Adrian Romcescu sau Nicolae Caragia. Juriul a fost completat de Svetlana Bivol, președinte al Uniunii muzicienilor din Moldova și manager al Filarmonicii naționale ”Serghei Lunchevici” din Chișinău, de Diana Văluță, interpretă de romanțe, Maestră în Artă, de asemenea de la Chișinău, și de poetul George Coandă, veteran al festivalului, cu multe distincții la activ de-a lungul timpului. Atât piesele din concursul de Creație, 13 cu totul, cât și toate recitalurile din partea a doua a concertelor (cu o amfitrioană încântătoare în persoana actriței Alexandra Velniciuc), au beneficiat de acompaniamentul impecabil al orchestrei ”Romanța”, alcătuită în mare parte din instrumentiști de la Teatrul național de operetă și musical ”Ion Dacian”, sub bagheta lui Alexandru Ilie, care este dirijor permanent la acest teatru și la Opera Comică pentru Copii. Alexandru Ilie a absolvit UNMB în 2011, având un Masterat în Stilistică muzicală cu Horia Andreescu. Pasionat în egală măsură de pop-rock, pop simfonic sau rock simfonic, el s-a dovedit și un inspirat tălmăcitor al romanței. Nivelul a fost ridicat, dovadă că puține au fost romanțele nepremiate – cele semnate de Gabriela Dobre, Ana Ghibea și Doina Tăutan, dar și acestea nu lipsite de calități certe. Cineva glumea că fiind un juriu alcătuit majoritar din bărbați au fost persecutate creatoarele, dar în mod normal trebuia să fie invers! Ierarhia finală, derulată în ordine inversă, îl găsește cap de listă pe Bela Andrași, din Lupeni, jud. Hunedoara, profesor de chitară, student la Academia de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Laureat și în 2021, de această dată a cucerit Premiul special acordat de Uniunea muzicienilor din Moldova pentru romanța ”Vioara plânge”, pe versuri de Camelia Florescu și cântată emoționant de Cristina Beldean Moșuțan. Tenor la Teatrul de Operă din Wiesbaden, Germania, Giorgio Martin a absolvit UNMB și este doctor în muzică. Laureat cândva în concursul de Interpretare, a debutat acum la Creație cu piesa ”Când nu te va mai întreba”, o romanță adevărată, pe versuri de Maria Demetriad, cucerind Premiul special al Fundației ”Henry Mălineanu”. Ca și el, poate merita mai mult și Camelia Florescu, distinsă cu Premiul special ”Cetatea Romanței” pentru melodia ”Destin de romanță”, la care a fost compozitoare, textieră și solistă și în care a introdus interesante măsuri de tango. După cum se știe, ca și Alina Mavrodin Vasiliu, care până a deveni steaua de azi a romanței a fost o vedetă a muzicii ușoare, Camelia Florescu a strălucit inițial prin evoluțiile de la ”Steaua fără nume”, Amara sau Mamaia, pentru ca în ultimii ani să colecționeze distincții la competițiile de romanțe. Ea conduce împreună cu Bela Andrași la Bolintin-Deal, jud. Giurgiu, o școală de muzică unde a lansat deja câțiva copii talentați.

După succesul de acum câțiva ani cu romanța ”Crizanteme, crizanteme”, bucureșteanul Mircea Andreescu a intrat în posesia premiului ”Romanța ne unește” pentru cântecul pe versuri de Ion Costea ”Dor de mamă”, interpretat de o fostă câștigătoare a Trofeului de Interpretare, Nicoleta Vasile.

Un obișnuit al premiilor atât la ”Crizantema de aur”, cât și la sora mai mică ”Crizantema de argint” de dincolo de Prut, Adrian Beldiman a absolvit Academia de muzică de la Chișinău și a primit Premiul special ”Tinerețea Romanței” pentru ”Alină-mă, vioară!”. Versurile și interpretarea au aparținut Allei Cebotari, actriță stabilită de două decenii la Craiova, drept care i se spune ”cea mai basarabeancă dintre oltence”! Pe tot parcursul festivalului pe scenă a tronat o miniatură…dulce, din marțipan acoperit cu aur alimentar de 24 de carate, a ”Casei romanței” cuibărită între petale de crizanteme, realizare a poetei Gabriela Raucă, care a adus-o de la Viena, ca și alte ”sculpturi…diabetice” din anii trecuți, expuse toate la muzeu.

Poeta a semnat versurile romanței ”Femeie”, distinse cu onorantul premiu special ”Ionel Fernic”, compozitor târgoviștean, ca și interpretul, preotul Bogdan Hrestic, și compozitorul, Stelian Apostol. Acesta din urmă, mânuind acordeonul pe podium, este un campion al manifestării, de 50 de ani în orchestră!

O performanță greu de egalat a stabilit Petre Marcel Vârlan, laureat pentru a patra oară consecutiv, de această dată cu premiul III! Membru al UCMR, conf. univ. dr. la Facultatea de muzică a Universității ”Transilvania” din Brașov, el a semnat și versurile piesei cu o construcție savantă ”O noapte de iubire”, aduse la microfon de fostul său student Ciprian Cucu.

Pianistul Sile Jercan revine în palmares după 2 ani, cucerind acum premiul II pentru melodia cu versuri superbe aparținând Cameliei Florescu ”Iesle de frig” și cântată impresionant de Ștefan Alexandru Constantin, absolvent al UNMB. Concurentul direct al lui Petre Marcel Vârlan la numărul de distincții este timișoreanul Horia Făgărășanu, dr. în muzică și cadru didactic la Universitatea de Vest. După Trofeul din 2021, premiile I din 2020 și 2023, el a reușit o dublă înaltă recunoaștere la actuala ediție, prin premiul I, dublat de onorantul și mult-râvnitul Premiu special al UCMR.

Melodia ce a întrunit aceste aprecieri, ”Iubirea mea e o romanță”, pe versuri de Mirela Butacu, a fost cântată de Ana-Maria Stănoia. Și iată-ne ajunși la Trofeul concursului de Creație, unde întâlnim un alt campion, cu premii și la precedentele 3 ediții. Dumitru Caulea conduce la Cernăuți, în Ucraina, Societatea muzicienilor români ”Armonia”, este originar din Republica Moldova și a absolvit UNMB, secția canto clasic!

Trofeul i-a fost acordat pentru minunata romanță pe versurile lui Mihai Eminescu ”Din valurile vremii”, interpretată impresionant de Georgeta Plută, absolventă a Academiei de muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Am ținut să amintesc, din când în când (sunt sigur că au mai fost și alte nume cu pregătire similară), facultățile muzicale absolvite, fiindcă romanța beneficiază, față de muzica ușoară, de pildă, de mulți soliști cu studii academice, ceea ce nu înseamnă neapărat că ei respectă spiritul romanței, unul mai cald, mai intimist, cu implicare actoricească. Este exact ceea ce a dovedit din plin în recitalul ei, o lecție de gen, Alina Mavrodin Vasiliu, adevărat ”suflet de romanță”. Ea a ales, așa cum se intitulează albumele sale de la casa de discuri Eurostar, ”romanțe de aur”, ”comori ale romanței”, cu omagii aduse compozitorilor Henry Mălineanu și Vasile Veselovschi, dar și cu o primă audiție care, dacă ar fi concurat, ar fi figurat sus de tot în ierarhia finală, ”Casa romanței” de Stelian Apostol.

Dincolo de emoțiile inerente ale concursurilor, cu suporteri, …pariuri între protagniști, dar și între urmăritori, publicul s-a delectat cu multe recitaluri, reunite sub diverse titulaturi – ”Petale de crizanteme”, ”La izvoarele romanței” sau ”Suflet de romanță”, în care am admirat, între altele, într-o convingătoare paradă a valorilor impuse de festival, atât laureați ai secțiunii de Interpretare, cât și melodii lansate în cea de Creație. Protagoniști au fost pe de o parte interpreți reputați – Daniela Vlădescu, Floarea Calotă, Traian Jurchela, Daniel Magdal (cu un omagiu adus baritonului Octav Enigărescu, președinte al edițiilor internaționale ale ”Crizantemei de aur”, la 100 de ani de la naștere), soprana Ana-Maria Donose, prim-solistă a Operei din Iași (cu un medalion omagial Eugen Doga), Silvia Goncear ( de la Chișinău), Ion Țibrea și Liviu Burz, de la Opera din Viena (cu o colecție excepțională de romanțe clasice). Dar, se înțelege, micro-recitalurile au adus în scenă în primul rând soliști laureați ai ”Crizantemei de aur” din ultimele decenii, ca o confirmare a ascensiunii lor ulterioare. Ne referim aici la Alexandru Mânzat, Cristina Beldean Moșuțan, Georgeta Plută, Bogdan Hrestic, Rodica Pop Seling, Lucia Deliu, Giorgio Martin, Ina Cristea (cu un medalion Titel Popovici), Pavel Păușan, Mariana Simion, Ionuț Boancheș, Olguța Berbec (nume respectat deja, cu concert personal la Sala Palatului!), Veronica Roșca, Raisa Bârnaz, Nicoleta Vasile. În aceste recitaluri am ascultat cu înfiorare, firește, romanțe fără vârstă aparținând unor Ionel Fernic, Ionel Băjescu-Oardă, Nelu Danielescu, Gherase Dendrino, Mia Braia, Aurel Giroveanu, Vespasian Vasilescu, Elly Roman, Ion Mânzat, Nicolae Kirculescu, Popescu-Peppo, Iancu Filip, Iacob Mureșianu, Ioanin Lupescu, V. S. Gold, Dumitru Mihăilescu Toscani, dar și altele lansate la ”Crizantema de aur” și compuse de Jolt Kerestely, Paraschiv Oprea, Dan Mizrahi, Dan Stoian, Titel Popovici, Temistocle Popa, Laurențiu Profeta, Horia Făgărășanu, Luminița Demianic sau Dumitru Caulea. Urmărit cu ochii în lacrimi de spectatori, actorul Dorel Vișan a dat încă o măsură a talentului său unic; când a recitat poezia lui Vasile Militaru ”A venit aseară mama” am văzut în sală femei plângând, răscolite de cine știe de amintiri…

Fnaliștii concursului de Interpretare, 17 la număr, ca și protagoniștii celor câteva micro-recitaluri din prima parte a celor 3 seri de festival au fost acompaniați de orchestra ”Folclor” a Filarmonicii naționale ”Serghei Lunchevici” din Chișinău, dirijată de Petre Neamțu, Artist al poporului, iar prezentatori au fost Eda Marcus, de la TVR, și actorul Silviu Biriș. Juriul secțiunii de Interpretare l-a avut în frunte pe Stephan Poen, între membri numărându-se Daniela Vlădescu, Alina Mavrodin Vasiliu, Floarea Calotă, Silvia Goncear, Elise Stan, Traian Jurchela, Adrian Grigoraș, Petruț Constantinescu, manager al Filarmonicii ”Ion Dumitrescu” din Râmnicu-Vâlcea.

Trofeul a fost acordat tinerei Andreea Cristina Tican, de la Bălți, Republica Moldova, familiarizată cu festivalul încă de când era mică și a cântat în postura de ”Boboc de crizantemă”. În urma ei palmaresul arată astfel: Veronica Răceală – Constanța (premiul I), Eduard Benedic – Bacău (pr. II), Alina Ichim – Brașov (pr. III), Camelia Țârlea – Germania (premiul special ”Ioana Radu”), Oana Lăcrămioara Berbec – București (premiul special ”Tinerețea romanței”), Laurențiu Goșnea – Craiova (premiul special ”Romanța ne unește”), Valentina Elena Verlan – Dumbrăvița, jud. Timiș (premiul special ”Cetatea romanței”), Ionela Mardare Mirică – Piatra-Neamț (premiul special al Fundației ”Henry Mălineanu”). O foarte bună inițiativă a organizatorilor a fost aceea ca toți finaliștii să includă între cele 2 piese cântate una lansată pe scena ”Crizantemei de aur”.

În felul acesta am putut constata o dată în plus ce romanțe frumoase s-au lansat și premiat aici, între autori numărându-se Titel Popovici, Vasile Veselovschi, Jolt Kerestely, Paraschiv Oprea, Nicolae Caragia, Horia Făgărășanu, Adrian Beldiman, Alexandru Corfescu, Dan Mizrahy, Constantin Bardan, Ioan Tomescu.

Este foarte greu să oglindești într-un articol strălucirea unei asemenea festival. Ce ar mai de spus? Că din partea UNESCO au venit, înafara reprezentantelor noastre în forurile europene, Madlen Șerban și Daniela Popescu, oaspeți din Grecia și din Tunisia, că în sală au fost personalități de seamă la nivel guvernamental, că a filmat și o echipă a Companiei Teleradio Moldova, ce a însoțit o delegație a Direcției de Cultură a Primăriei din Chișinău.

Atât oaspeții de seamă, cât și protagoniștii importanți și vedetele festivalului au primit diplome de excelență, buchete de flori, dar mai ales au regăsit atmosfera unică de la Târgoviște, cu un public elevat, cultivat, elegant, bun cunoscător al romanțelor, dovadă că la final toată lumea s-a ridicat în picioare, cântând cu însuflețire alături de cei de pe scenă ”Ciobănaș cu 300 de oi”, adevărat imn al festivalului…

Octavian URSULESCU

Comments

comments