De ce anume avem nevoie acum?
Avem nevoie de foarte multe. Aproape că nici nu știm cu ce să începem.
Avem nevoie de niște partide aflate la guvernare care să iasă din starea mioritică. Acea stare a mielului dus la tăiere, în ciuda nevinovăției lui.
De unde s-ar putea deduce că domnul Dragnea Liviu este apt de muncă, dar este inapt să lupte.
De unde s-ar mai putea deduce că domnul Călin Popescu Tăriceanu este inapt să iasă din chinga ”corect din punct de vedere politic”. Adică politicos, cavaler. În ce îl privește, cei 7 ani de-acasă, bată-i vina…
Avem nevoie de o nouă Constituție în care niște pamblicari, agenți ai Satanei, dar și ai ”agenturilor străine” de la Băsescul încoace, să dispară.
Altfel spus, avem nevoie de o Constituție în care președintele să aibă un rol atât de decorativ, încât Parlamentul să îl poate desemna pentru această demnitate pe Președintele Academiei Române.
Avem nevoie ca acest Parlament să îl demită neîntârziat pe acest impostor vândut, plezirist, balast, pe numele lui, ”domne, e neamț!”.
Avem nevoie de un Parlament care să îi pună la punct pe șefii parchetelor care își încalcă normele profesionale elementare ce îi obligă la o anumită rezervă.
Este de neadmis ca Procurorul General să aibă ”păreri” la adresa superiorului lui, Guvernul.
Este de neadmis ca o doamnă – șefă DNA – să dea zeci de interviuri în puține săptămâni în presa mondială, în care să spună numai minciuni.
Este de dorit ca în cel mai scurt timp Parlamentul să legifereze în așa manieră, încât dezideratul ”jos labele de pe drepturile omului” să se aplice odată pentru totdeauna parchetelor.
De unde rezultă, că nu ne vom mai juca de-a penalii. Un joc în care cei mai penali strigă cel mai tare.
Pe scurt, avem nevoie de un Viktor Orban.
Ce a făcut și ce face Viktor Orban în ograda lui – adică în Ungaria pe care și-o dorește ”Mare”, dar care este încă doar Ungaria?
Viktor Orban nu aude nimic din ce spune tovarășa Merkel, nici din ce manipulează Sörös, nici din ce decide NATO, nici din strategiile planetare ale administrațiilor americane, și nici din ce vor corporațiile, și nici din ce vor băncile străine.
Viktor Orban i-a pus pe toți la punct în interesul cetățenilor țării sale.
Drept pentru care, este un erou al neamului său.
Viktor Orban nu primește refugiați, doar pentru că așa vrea tovarășa Merkel.
Viktor Orban impozitează cum se cuvine și băncile străine, și corporațiile.
Viktor Orban le cere fundațiilor Sörös să-și declare milioanele de dolari pe care le rulează în vederea realizării așa-zisei ”societăți deschise”.
Viktor Orban nu și-a trimis până acum nici un soldat să moară pe coclaurile planetei, doar pentru că așa a decis birocrația americană/NATO.
Este adevărat pe de altă parte, că Viktor Orban a consfințit o anumită cenzură asupra presei.
Dar, atenție!
Anumite reglementări care să se aplice presei și nu numai, sunt mai mult decât necesare!
Reglementări prin care niște bezmetici – acoperiți sau nu – precum ”Nașul” sau un Mircea Marian și atâția alții, să nu își mai poată permite să mânjească noblețea principiului sacru al libertății de exprimare cu ticăloșiile lor. Cu imoralitatea lor, care cere palme.
Dar și reglementări care să se aplica sociologilor – în primul rând al acelei categorii de sociologi specializați în sondarea opiniei publice – după model francez.
Atunci, nu va mai apărea nici un Dâncu care să ne spună că 80% dintre noi tânjim după Ceaușescu, așa, hodoronc-tronc, și nici un Pieleanu care să ne spună în aceste zile în conivență cu tandemul Vîlcu Val-Chirieac Bogdan, că cetățeanul Johannis Klaus Werner se bucură de 49% încredere.
În nici un caz acest cetățean, care nici acum nu și-a rezolvat nici problemele cu adopțiile, nici problemele cu casele, nici problemele cu fiscul, nici problemele care îl duc în teritoriul ”înaltă trădare”; în nici un caz, acest cetățean care nu și-a rezolvat nici problemele de comportament față de poporul român (a se vedea transformarea în scaun prezidențial a ”Mesei tăcerii”, a se vedea disprețuirea repetată a sărbătorilor identitare ale acestui popor, a se vedea sfidarea Constituției, a se vedea batjocorirea fișei postului de președinte așa cum este ea stipulată în Constituție) – nu poate avea 49% încredere.
Ar fi cazul ca patriotul înfocat Pieleanu cu gașca lui de la DCNews (aceasta, mai degrabă, cu mentalități corporatiste) să nu își mai bată joc de inteligența colectivă a acestui popor.
Nu în ultimul rând, avem nevoie de reglementări care să readucă bunul simț pe FB – un spațiu deloc virtual al comunicării publice.
Tot ce înseamnă insultă, instigare la punerea în pericol a ordinii publice și a arhitecturii instituționale a acestui stat reprezintă tot atâtea delicte ce se cer pedepsite.
Și atunci, niște Tătaru și niște Bădiță ar trebui să răspundă la niște întrebări în fața unor instituții.
Aceasta nu este cenzură.
Aceasta este ordine, adică democrație.
Orice altceva, este așa-numita ”societate deschisă”, adică anarhie. Adică legea bâtei. Adică neo-nazism. Altfel spus, canibalism. (Că veni vorba. O fi fost retras acel ambasador – faimos dăuăzecidoist, faimos gedesist, faimos băsist – care ne face de rușine de când s-a născut și care ne povestea cum i se face foame lui Ion și atunci îl mănâncă pe Gheorghe?).
În fine, de ce am mai avea nevoie?
Am avea nevoie să reușim imposibilul.
Am avea nevoie să transformăm ba cu vorba bună, ba cu cureaua, aceste cohorte de Nicușori Dani care fac exerciții de așa-numită democrație participativă, din ”ai noștri tineri la Paris învață”, într-o altă generație de pașoptiști.
Altfel spus, în a-i transforma în adevărat agent al progresului acestei națiuni.
În plan economic, în plan moral, în plan cultural și în plan politic.
În fine.
Nu ar fi nicidecum cenzură dacă acei iresponsabili care dețin funcții politice și de reprezentare – cum ar fi niște Macovei Monica, Preda Cristian, Pippidi Alina Mungiu, Liiceanu Gabriel, Patapavievici Roman Horia, Górghiu Alina, Turcan Raluca, urmate de niște Tineli și Orășanu și mulți alții, ar fi sancționați nu numai politic ci și conform legilor pentru delictele în formă continuată de defăimare a țării și de manipulare a oamenilor cinstiți.
Toți aceștia, conduși de-a lungul vremii de Băsescul și acum de Johannis Klaus Werner, subminează în fiecare moment integralitatea acestui stat. Se fac adică vinovați de trădare de neam.
Lăsând însă proiecțiile la o parte și privind realitatea înconjurătoare, se pare că nu vom fi capabili să realizăm nimic din ce ne-ar trebui în acest moment…
C.F. POPESCU