Decizii luate de Guvernul României în ședința din 20 iulie a.c.

Executivul a stabilit  printr-o hotărâre, ca ziua de luni, 14 august 2017, să fie zi liberă pentru salariații din sectorul public, făcând legătură între zilele de week-end și ziua de 15 august, declarată nelucrătoare.

Ziua liberă va fi recuperată, în regim de program normal, în data de 19 august 2017 sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până la data de 25 august 2017.

Facilitatea nu se acordă locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activității.

De asemenea, pentru funcționarea justiției ca serviciu public, dispozițiile prezentei hotărâri nu se aplică magistraților şi altor categorii din cadrul instanțelor judecătorești implicate în soluționarea proceselor cu termen în data de 14 august 2017 şi nici participanților în aceste procese.

Operațiunile de încasări prin virament în relația cu instituțiile de credit, aferente datei de 14 august 2017, se înregistrează în contabilitatea unităților teritoriale ale trezoreriei statului cu data de 14 august 2017.

Măsuri pentru asigurarea dreptului la pensie și la servicii medicale pentru salariații care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial și cu plata în acord

Guvernul a stabilit unele măsuri pentru asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru toți salariații, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial și pentru cei cu plata în acord.

Excepție fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Mai exact, salariații aflați în una din următoarele situații:

• Elevi sau studenți cu vârsta până în 26 de ani;
• Ucenici în vârstă de până la 18 ani;
• Persoane cu dizabilități care, prin lege, au posibilitatea să lucreze mai puțin de 8 ore pe zi;
• Pensionari pentru limită de vârstă în sistemul publice de pensii, cu excepția celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
• Persoanele care cumulează venituri de cel puțin nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

În acest sens, Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță privind modificarea și completarea Codului fiscal, urmând ca noile reglementări să intre în vigoare la 1 august și să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariați asigurându-le dreptul la pensie și la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situațiile în care contractele de muncă cu timp parțial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru și, implicit, să elimine inechitățile față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariaților.

Noile reglementări au fost stabilite în condițiile în care, potrivit datelor statistice și studiilor efectuate în acest sens:

– există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial;

– 370.000 salariaţi activi au un singur contract de muncă  cu timp parţial;

– aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);

O astfel de practică generează, de asemenea, inechități față de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură salariul minim brut pe țară propriilor salariați.

Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani cu creştere economică ridicată, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1% în medie.

De asemenea, este de subliniat că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

Pârghii de finanțare dedicate sprijinirii românilor de pretutindeni

Totodată, Guvernul a modificat și completat, printr-un proiect de lege, cadrul legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile din bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora.

Astfel, se propune actualizarea Legii 321/2006, în sensul adaptării acesteia la contextul actual al realităților cu care se confruntă românii în afara granițelor țării, pentru a îmbunătăți şi flexibiliza sistemul de finanţare a acțiunilor, proiectelor și programelor dedicate sprijinirii românilor de pretutindeni.

Principalele modificări şi completări aduse actului normativ se referă la:

• Introducerea posibilității de finanțare a unor proiecte care vizează menținerea legăturii românilor din străinătate cu țara, suplimentar față de tematicile finanțate până în prezent, circumscrise identității culturale, etnice, lingvistice şi religioase, dreptului la liberă întrunire și asociere;
• Completarea definiției beneficiarilor de finanțări nerambursabile, conform necesităților rezultate din practica de până în prezent. Astfel, pot beneficia de finanţări nerambursabile asociațiile, fundațiile, unitățile de cult, alte categorii de organizații neguvernamentale ale românilor de pretutindeni și organizațiile internaționale și alte persoane fizice autorizate sau juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate;
• Posibilitatea stabilirii de priorităţi geografice şi tematice multianuale pentru acordarea de finanțări nerambursabile în sprijinul românilor de pretutindeni, prin Strategia națională pentru românii de pretutindeni, în scopul asigurării implementării politicilor publice privind românii de pretutindeni.

Proiectul de act normativ stabileşte trei tipuri de acordare de finanțare, și anume: pentru proiecte cu implementare directă, ce vizează acțiunile proprii întreprinse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pentru proiecte cu implementare indirectă, derulate de către beneficiarii de finanțări, precum și prin acordarea de granturi.

Proiectele proprii, realizate prin implementare directă, se desfășoară prin:

a) achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii necesare pentru implementarea proiectelor, programelor sau acțiunilor proprii, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind achiziţiile publice;

b) donaţii – ex. cărți pentru comunități;

c) acordare de burse de studiu şi cercetare.

Evaluarea propunerilor privind finanțarea indirectă se realizează de către o Comisie MRP, la care pot participa în calitate de invitaţi, în funcție de domeniul de competență, şi reprezentanţi ai Grupului interministerial pentru românii de pretutindeni.

Granturile:

a) oferă posibilitatea implementării unor priorități tematice și geografice prin apeluri competitive de acordare de finanțări, care să susțină rezolvarea problemelor prioritare ale comunităților din afara granițelor.

b) oferă posibilitatea ca fondurile alocate să fie justificate pe baza atingerii rezultatelor urmărite;

c) oferă MRP un instrument eficient și flexibil de implementare a politicilor publice aprobate în Guvern, în condițiile în care, în prezent, acțiunile MRP sunt condiționate de existența unor inițiative ale asociațiilor.

Pot fi beneficiari eligibili pentru granturi:

a) organizaţiile internaţionale şi agenţii ale acestora;

b) organizaţiile neguvernamentale din România şi din alte state;

c) întreprinderi cu scop lucrativ din România şi din alte state, fără a fi posibilă finanțarea de activități economice (ex. mass-media înregistrate ca societăți comerciale);

d) autorităţi publice locale și centrale din alte state (ex. Ministerul Culturii, pentru a dota cu fond de carte biblioteci pentru comunitățile românești);

f) unități și instituţii de învăţământ din România și din alte state;

g) unități de cult.

Actul normativ face parte din demersul MRP de a promova  interesele românilor de pretutindeni, de a răspunde așteptărilor acestora, prin păstrarea legaturilor cu comunitățile românești din afara granițelor țării, în acord cu Programul de guvernare.

”Informare acasă! Siguranță în lume!“ – campanie de informare pentru românii care doresc să muncească în afara granițelor

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituții publice, va începe în luna august campania de informare “Informare acasă! Siguranță în lume!“, destinată românilor care doresc să muncească, să studieze și să locuiască în străinătate.

Campania își propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele care vor să se stabilească în afara granițelor le au în țările membre UE, precum și asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informați în legătură cu siguranța la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecția față de abuz și exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susținerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piața muncii, precum și numerele de urgență în caz de necesitate.

Campania de informare va începe cu un proiect pilot în județele Botoșani (9 august), Suceava (10 august) și Neamț (11 august) și va continua și-n alte regiuni ale țării.

Această campanie va fi derulată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și autorități locale.

De asemenea, vor fi invitați reprezentanți ai Corpului Diplomatic la București, îndeosebi ambasadori care provin din țări în care sunt comunități semnificative de români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania și Franța.

Schimbări la nivelul conducerilor unor prefecturi

Executivul a adoptat și o serie de hotărâri referitoare la eliberări și numiri de prefecți și subprefecți.

Astfel, a fost aprobată o hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Caraș-Severin, de către Albu Florența-Maria.

Totodată, a fost aprobată hotărârea privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Caraș-Severin de către Lupu Matei.

De asemenea, la nivelul județului Hunedoara, Bretean Dorel-Ovidiu va exercita, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, funcția publică de subprefect al județului Hunedoara.

România se alătură statelor care finanțează voluntar Sistemul Comun de Transmitere a datelor din cadrul OECD

Pe de altă parte, Executivul a aprobat plata contribuției financiare voluntare a României către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), pentru sprijinirea Sistemului Comun de Transmitere a datelor, în contextul schimbului automat de informații fiscale reglementat prin Standardul Comun de Raportare al OECD.

Hotărârea de guvern prevede că România va achita contribuția financiară în valoare de 40.000 euro (20.000 euro/an), aferentă perioadei 2017 – 2018, care va fi asigurată de la bugetul de stat în anul 2017, prin bugetul Ministerului Finanțelor publice.

Crearea Sistemului Comun de Transmitere a datelor (SCT) are rolul de a facilita transmiterea informațiilor financiare între autoritățile fiscale pentru perioadele impozabile, printr-un canal securizat și eficient de comunicare, care să respecte normele tehnice impuse de Standardul Comun de Raportare, la nivelul OECD.

În calitatea sa de țară membră a Forumului Global privind transparența și schimbul informații în scopuri fiscale din cadrul OECD (din anul 2013), România și-a asumat implementarea eficientă a Standardului comun de raportare și inițierea fluxului de schimb automat de informații, în septembrie 2017.

Contribuția financiară voluntară a statului român la SCT va conduce la consolidarea relațiilor dintre România și OECD, în sfera transparenței fiscale și a cooperării administrative pentru a demonstra capacitatea României de a răspunde cerințelor Standardului Comun de Raportare în cadrul OECD. Utilizarea acestui sistem, agreat de către Forumul pentru Administrare Fiscală al OECD, ar facilita obținerea unui rating de țară pozitiv în domeniul protecței și confidențialității datelor în viitoarele runde de evaluări cu privire la schimbul automat de informații.

Totodată, acest demers va contribui la realizarea obiectivului de politică externă a României – aderarea la OECD -,  cât și la îndeplinirea obligațiilor asumte față de Forumul Global.

Revizuire indicatori: Noul stadion de fotbal din Craiova va putea găzdui competiții sportive de nivel FIFA, UEFA Champions League și UEFA Europa League

Noul stadion de fotbal din Craiova, aflat în faza de execuție pe locația vechiului stadion Ion Oblemenco, care a fost demolat, va putea găzdui competiții sportive de nivel FIFA, UEFA Champions League și UEFA Europa League, potrivit indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiții, revizuiți printr-o hotărâre adoptată în ședința guvernului.

Gradul de realizare a acestei investiții este în prezent de aproximativ 95%, astfel că la sfârșitul lunii august va fi efectuată recepția la terminarea lucrărilor, urmând ca ulterior beneficiarul să demareze procedurile de autorizare specifice.

Stadionul va avea 27.001,42 mp suprafață construită la sol, 54.159,96 mp suprafață desfășurată, 7 nivele (P+6E, 50,14 m înălțime) și o capacitate de 30.983 de locuri în tribune pentru spectatori, după cum urmează:

• 232 de locuri pentru persoane cu dizabilități în scaune cu rotile, inclusiv însoțitori;
• 350 de locuri pentru reprezentanții mass-media;
• 2.368 de locuri pentru spectatori VIP, din care 440 de locuri în loje;
• 28.033 de locuri pentru public.

Este vorba despre un obiectiv de investiții cuprins în ”Programul național de construcții de interes public”, subprogramul ”Complexuri sportive”, derulat de Ministerul Dezvoltării Ragionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) prin Compania Națională de Investiții (CNI – S.A.).

Întrucât au fost făcute economii pe parcursul execuției, grație optimizării soluțiilor tehnice, dotărilor și utilajelor necesare funcționării stadionului, nu a crescut valoarea avizată totală a investiției, care se ridică la 239.979.000 lei (52.656.000 euro), incluzând TVA, față de 241.634.000 lei, suma avizată prevăzută inițial. Finanţarea provine de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAPFE, iar 10% din sumă reprezintă cofinanțare din partea Consiliului Local Craiova.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții ”Complex sportiv Craiova – stadion de fotbal” au fost aprobați, pentru prima dată, prin HG 900/2014.

Necesitatea revizuirii acestora a apărut în urma implementării soluțiilor optimizate și adaptate la situația din teren, dar și pentru a se răspunde cerințelor pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării competițiilor sportive de nivel FIFA, UEFA Champions League și UEFA Europa League, FRF – Liga I și a altor competiții interne de fotbal sau meciuri de rugby cu public național/de peste hotare, în variantele Rugby League City și Rugby Union.

Modificările față de conceptul inițial includ: numărul de niveluri (P+6E față de P+M+4E prevăzute anterior); introducerea unui inel perimetral pentru rezolvarea problemelor de acces și evacuare a publicului în situații de urgență, potrivit avizului ISU, ceea ce a mărit suprafața construită cu 7000mp; amplasarea a 4 studiouri outdoor la ultimul nivel al clădirii, cu vizibilitate 180 de grade și unghi de filmare corespunzător; mărirea adâncimii de fundare și creșterea numărului de piloți forați, din cauza pânzei freatice ridicate – fapt constatat în urma studiului geotehnic de detaliu, efectuat după demolarea vechiului stadion Ion Oblemenco.

Complexul sportiv reprezintă o prioritate ridicată în contextul actualelor strategii sectoriale și naționale, având în vedere că implementarea lui are efecte directe precum:

• Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunii în care va fi executat;
• Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru derularea evenimentelor sportive;
• Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor;
• Diminuarea disparităților interregionale și intraregionale, obiectiv asumat de România ca membru al Uniunii Europene.

Guvernul României a finalizat dosarul de candidatură pentru relocarea Agenției Europene pentru Medicamente

Guvernul României a finalizat dosarul de candidatură pentru relocarea, la București, a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, potrivit unui Memorandum adoptat în ultima ședință de guvern.

„Relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente reprezintă o oportunitate importantă pe care România ar putea să o valorifice. Atragerea unui sediu de agenție a Uniunii Europene ar contribui la creșterea rolului și vizibilității României ca stat membru. Avem o propunere viabilă, iar România deține o expertiză substanțială în sectorul medical. Vreau să evidențiez efortul susținut depus de către toţi colegii care au lucrat pe acest dosar“, a declarat premierul Mihai Tudose.

Pregătirea candidaturii a fost realizată de un grup de lucru interinstituțional, din care fac parte Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Externe.

În acest context, ministrul Sănătății, Florian Bodog, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Nicolae Fotin, vor efectua luni, 24 iulie, o vizită la sediul Agenției Europene pentru Medicamente de la Londra.

Agenția Europeană pentru Medicamente, una dintre cele mai mari și importante agenții europene, își are în acest moment sediul la Londra. Este un organism descentralizat al Uniunii Europene, care are ca principală responsabilitate protecția și promovarea sănătății publice, prin intermediul evaluării și supravegherii medicamentelor destinate uzului uman. Comisia Europeană va examina proiectele și va trimite propria evaluare Secretariatului General al Consiliului până la 15 septembrie 2017, urmând ca hotărârea finală să fie luată în marja Consiliului Afaceri Generale din noiembrie 2017. Decizia ar urma să fie formulată în baza unor runde succesive de vot secret, fiecare stat membru având un număr egal de voturi. Statul membru care va fi selectat pentru găzduirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente nu va mai putea candida pentru relocarea Autorității Bancare Europene.

România deține o expertiză consistentă în domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce privește numărul de absolvenți de școală medicală, iar, începând din 2007, 14.000 de români specializați în medicină și farmacie lucrează în țările Uniunii Europene.

De asemenea, în București își au sediul numeroase instituții de profil, inclusiv laboratoare și companii farmaceutice (Institutul Național de Cercetare Cantacuzino, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan, Institutul Național Victor Babeș, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu) care au ca obiectiv gestionarea efectelor majore în situații de criză care pot afecta sistemul național de sănătate.

Departamentul Centenar trece la Ministerul Culturii și Identității Naționale

Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) va prelua activitățile și structurile Departamentului Centenar, potrivit unei ordonanțe adoptate de Guvern.

Schimbarea are în vedere capacitatea instituțională a MCIN, rolul și atribuțiile acestuia, pentru buna desfășurare a acțiunilor și manifestărilor prilejuite de aniversarea, în anul 2018, a Centenarului Marii Uniri (1918-2018) și a Primului Război Mondial.

Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în subordinea prim-ministrului, se va desființa, iar MCIN va prelua numărul de posturi și personalul Departamentului. Personalul își va păstra drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe.

Încadrarea personalului se va realiza cu respectarea procedurii și regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal din cadrul MCIN, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

De asemenea, MCIN va prelua de la Secretariatul General al Guvernului prevederile bugetare pe anul 2017, execuția bugetară până la data preluării, precum și patrimoniul aferent Departamentului Centenar.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, MCIN va prezenta un proiect de hotărâre de guvern pentru reglementarea măsurilor privind organizarea și funcționarea acestui minister conform acestor prevederi.

Totodată, pentru realizarea unei bune coordonări la nivel național a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului Marii Uniri și a Primului Război Mondial se va constitui Comitetul interministerial pentru Centenar. Comitetul va fi condus de prim-ministru, în calitate de președinte, și de ministrul culturii, în calitate de vicepreședinte, și va avea în componență câte un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, al Ministerului Finanțelor Publice, al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe și al Institutului Cultural Român.

Comitetul interministerial va stabili, pe baza propunerilor centralizate și evaluate de Ministerul Culturii și Identității Naționale, manifestările, acțiunile și proiectele de aniversare a Centenarului și le va monitoriza și va lua măsuri privind implementarea lor. De asemenea, va stabili, tot la propunerea Ministerului Culturii și Identității Naționale, calendarul activităților ce decurg ca obligații legale ale autorităților și instituțiilor publice cu privire la aniversarea Centenarului.

Comitetul se va întruni lunar și ori de cîte ori va fi necesar, la convocarea coordonatorului său. La ședințele Comitetului, în funcție de tematica supusă dezbaterii, pot fi invitați să participe și reprezentanți ai altor ministere sau organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și reprezentanți ai mediului academic, ai organizațiilor neguvernamentale sau ai sindicatelor reprezentative pentru administrația publică.

Funcțiile din administrația centrală, auditate până la sfârșitul acestui an

Toate posturile din administrația publică centrală vor fi auditate până la sfârșitul acestui an de un comitet interministerial, stabilește o ordonanță adoptată  de Guvern.

Rolul acestui comitet interministerial este să analizeze cum sunt organizate instituțiile și funcțiile din autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrală și să propună măsuri pentru eficientizarea managementului în resursele umane. Analiza va viza ministerele, instituții centrale subordonate Guvernului sau ministerelor, inclusiv servicii publice deconcentrate ale acestora și instituțiile prefectului.

Comitetul interministerial va elabora un raport privind analiza organizării instituționale și a resurselor umane din administrația publică centrală, care va fi prezentat Guvernului. Raportul va conține recomandări pe care Comitetul interministerial le va supune spre aprobare Guvernului.

Comitetul interministerial va fi coordonat de prim-ministru și format din secretarul general al Guvernului și reprezentanți ai ministerelor Finanțelor, Muncii și Justiției Sociale, Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Pentru realizarea acestui proces de analiză și pentru pregătirea aplicării măsurilor de reformă, de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență până la 31 decembrie 2017, va fi suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, inclusiv procedurile demarate în vederea ocupării posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice.

Această prevedere nu se aplică unităților sanitare publice și instituțiilor din învățământul de stat.

De asemenea, prin memorandum aprobat în ședința Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor, cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget.

Acest audit al personalului din administrația centrală este unul dintre pilonii Planului de raționalizare a cheltuielilor publice.

Propuneri pentru implementarea în cele mai bune condiţii a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, avizate favorabil de Guvern

Guvernul a aprobat și  un Memorandum cu propuneri de modificări legislative și procedurale pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le-a identificat ca fiind necesare implementării în cele mai bune condiţii a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Propunerile au fost făcute pornind de la o serie de dificultăți constatate din experienţa de până acum în derularea programului și care țin de activitatea unor autorități ale statului de care depinde bunul mers al proiectelor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

          Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală împreună cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au făcut toate diligențele necesare în vederea lansării de sesiuni de primire de proiecte pentru toate măsurile/sub-măsurile ce pot concura la atingerea țintei de absorbție a fondurilor europene în cadrul PNDR 2014-2020. Până în prezent, au fost licitate aproximativ 5,54 mld. Euro din fondurile disponibile pentru investiţii, din care 2,215 mld. Euro reprezintă sume selectate spre contractare prin rapoarte de selecţie.

          Propunerile de modificări legislative și procedurale incluse în memorandum vizează sfera de competență a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), a Ministerului Mediului – respectiv a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului/Gărzii Naționale de Mediu – și cea a Ministerului Finanțelor Publice.

          Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de initiator al memorandumului, propune:

• În cadrul procedurilor de achiziții publice, comunicarea rezultatului evaluării ofertelor de proiecte într-o singură etapă – cea finală, cu posibilitatea de contestare doar în cadrul acestei etape, și scurtarea termenelor de avizare prin prioritizarea licitațiilor din fonduri europene;
• Înființarea în cadrul ANAP a unui compartiment pentru analiză ex-ante a documentației aferente achizițiilor publice a căror sursă de finanţare este asigurată din fonduri europene și eliminarea participării obligatorii a observatorilor ANAP la fiecare întâlnire a comisiilor de evaluare;
• Analizarea tuturor proiectelor cu finanţare europeană printr-un mecanism stabilit de comun acord cu Ministerul Mediului/Agenția Națională pentru Protecția Mediului, care să asigure emiterea documentului ”clasificarea notificării” în termen cât mai rapid, precum și scurtarea tuturor celorlalte termene administrative de emitere a documentelor specifice etapei de încadrare:
• Emiterea avizelor/acordurilor pentru ariile protejate care nu au planuri de management sau custode să fie realizată prin extrapolarea soluțiilor aplicabile ariilor fără constrângeri;
• Emiterea unui act normativ prin care garanția aferentă avansurilor beneficiarilor publici să fie asigurată de către Ministerul Finanțelor Publice;
• Crearea posibilității de plată eșalonată a comisioanelor percepute de instituțiile financiare care emit scrisori de garanție bancară.

Cod de conduită al membrilor Guvernului

Guvernul a aprobat, prin Memorandum, Codul de conduită al membrilor Guvernului României.

Codul reglementează norme de conduită și etică pentru miniştri. Obiectivul principal al Codului de conduită îl constituie asigurarea exercitării demnității publice de membru al Guvernului în condiții de integritate, imparțialitate și transparență, ca mijloc de promovare a unei bune guvernanțe, element important al democrației.

Principiile generale care guvernează conduita membrilor Guvernului sunt supremația Constituției și a legii, prioritatea interesului public, profesionalismul, integritatea morală și transparența în exercitarea demnității publice.

Astfel, membrii Guvernului au obligația să declare, prin orice mijloc, orice situație de natura celor care generează conflict de interese sau incompatibilitate.

De asemenea, le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale.

Membrii Guvernului au obligația de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă, în vederea menținerii încrederii publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice pe care le reprezintă.

În activitatea publică, membrii Guvernului invitați la dezbateri publice de orice natură, în calitate oficială, au obligația să prezinte poziția oficială asumată de Guvernul României. De asemenea, în cazul în care nu există o poziție oficială a Guvernului, au obligația să facă cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Guvernului.

Sesizările în legătură cu încălcarea Codului de conduită de către membrii Guvernului se aduc la cunoștința Prim-Ministrului, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului.

Prim-ministrul pune în discuția membrilor Cabinetului sesizarea, hotărându-se prin consens asupra celor mai bune căi de soluționare.

Abaterile grave de la conduita etică fac obiectul analizei în cadrul Guvernului.

Sursa: Guvernul Romaniei

Comments

comments