Dezbatere SAR: Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile Sănătății, Educației și Transporturilor
Societatea Academică din România (SAR) a lansat marți, 7 martie, raportul sau anual de analiză și prognoză având ca tema “Fondurile europene, blestem sau binecuvântare? Cazurile Sănătății, Educației și Transporturilor“. Cu acest prilej, SAR a organizat o dezbatere cu trei cazuri cheie și un raport dedicat privind situația absorbției fondurilor europene din România și succesul folosirii lor pentru a redresa trei sectoare importante: sănătatea, educația și infrastructura.
Vezi mai jos VIDEO și LIVE TEXT cu desfășurarea dezbaterii:
LIVE TEXT:
Alina Mungiu-Pippidi (AMP): Bine ați venit la această ediție, aș zice istorică, lansam al 20-lea raport anual al Societății Academice din România. Obiectivul de rationalizare a politicilor publice, obiectul de activitate al SAR, nu sta mai bine acum ca in trecut. In raport ne uitam mai ales la impactul fondurilor europene, nu doar la absorbtia lor.
Puterea de cumparare a românilor a crescut spectaculos, exista semne de prosperitate. Integrarea europeana e un succes, nu e adevarat ca am dat mai multi bani decat am primit. Îndoielile noastre sunt in zona de transformare, nu in castigul individual.
Valentina Dimulescu (expert SAR): A fost sau nu un succes procesul de recuperare al decalajelor? Nu depasim cadrul in care ne referim doar la absorbtie al fondurilor europene si nu la impactul real. Obiectivul de crestere a PIB-ului Romaniei a fost indeplinit, dar multe sisteme de implementare sunt nereformate. La 10 ani de la intrarea in UE, conditionalitatile ex-ante ne spun ca nu am fost eficienti in panificarea politicilor publice pe multe domenii cheie.
Ne axam doar pe cheltuirea banilor, nu si pe implementarea eficienta a fondurilor. Pe zona Europei Centrale si de est, suntem printre ultimele locuri la rata absorbtiei.
AMP: Sa formulam impreuna propunerea ca puterea si opozitia, toate partidele parlamentare plus societatea civila sa creem un grup care sa exploreze toate fondurile europene din toate proiectele europene pentru a vedea cum putem face o strategie mai buna privind buna guvernare.
Trebuie sa vedem “cum sa iasa” ceva din banii europeni, e vorba de gasirea proportiei juste. Buna guvernare nu este practic finantata din niciun fond european. Trebuie sa introducem o componenta de anticoruptie, buna guvernare, crestere a competitivitatii in fiecare dintre programele operationale.
Clara Volintiru (expert SAR): Capacitatea institutionala este scazuta, absorbtia fondurilor europene e dificila. Avem la dispozitie resurse in PODCA (1 miliard euro) pentru reforma administratiei.
AMP: – Noi spunem ca statul e ineficient, dar iata ca avem 1 mil. euro in plus ca stimulent. Eu nu cred ca astfel va creste eficienta. Exista vreo conditionalitate in acest sens?
CV: Nu. Dar cu o vointa politica bine orientata, conditionarea e o problema simpla. Procedura in sine e relativ usor de implementat.
AMP: Banii europeni, fara conditionalitati generale de performanta sunt un blestem.
Mihaela Toader – MFE: În politica de coeziune s-a cerut statelor membre sa introduca un cadru de performanta, daca indicatorii nu ating un anumit procent, respectiva prioritate de investitii nu va mai primi rezerva de performanta, ea va fi redistribuita catre prioritatile ce isi indeplinesc capacitatile.
Legat de domeniile finantate, cu o valoare scazuta de replicare in economie. Acest lucru a fost abordat la nivelul acordului de parteneriat, anumite fonduri au fost redirectionate pe acele domenii care aveau potential competitiv. Am incercat sa introducem un oarecare element de noutate prin instrumentele financiare, Romania nefiind o piata cu instrumente financiare sofisticate.
AMP: Este clar acum care este problema cu fondurile europene, ea este o discutie 90-100% despre proces, despre procesul de accesare, monitorizare, etc. Noi incercam sa impingem discutia spre partea de impact – ce realizam? trebuie sa existe o corelare intre prog. de guvernare care a fost aprobat de parlament si intregul prog. pe 5 ani de cheltuire a fondurilor, ca sa putem vedea cat din obiectivele de dezvl. vom putea atinge in acest ciclu de dezvl? 20%, 40%? In cati ani ii vom putea atinge? Eu inteleg discutia in interesul absorbtiei, dar obiectivele de dezvoltare sunt menirea acestor fonduri. Folosirea fondurilor ca stimulent pentru capacitatea administrativă. E realizabila aceasta chestie?
AMP: Referitor la lipsa unui program national privind strategii de dezvoltare sectoriala, de ce nu exista o asociatie pe orizontala sa faca presiune in acest sens? Multi primari s-au plans ca fac planuri bune, dar sunt sabotati de Consiliile Județene.
Andreea Paul: Privind indicatorii de impact, Romania nu a avut crestere economica in absenta absorbtiei banilor europeni. Concluzia: fondurile europene, o binecuvantare. Fara fonduri, aveam un salariu mediu pe economie mult mai mic astazi. E nevoie de transparenta asupra impactului fiecarui proiect finantat din bani europeni. Trebuie sa cerem MFE nu doar bani absorbiti ci si indicatorii de rezultat. E nevoie de performanta, coalitie de think thank-uri, traininguri, elaborarea bugetelor bazate pe performanta.
AMP: Eu nu cred ca economia a crescut doar din cauza fondurilor. Referitor la crearea unei legaturi intre fondurile bugetare nationale si cele europene, privind potentiala atribuire de noi resurse, ideea este sa nu mai avem doar cofinantare pentru fondurile europene.
Mihai Barcanescu (autor sectiune infrastructura din raport): Conditionalitatea ex-ante pentru Comisia Europeană legat de dezvoltarea regionala, pe ei ii intereseaza sa existe o planificare coerenta, nu s-au uitat la detalii, acest lucru e datoria comisiei de transporturi. Chiar daca masterplanul a fost recunoscut ca atare de Comisie, dar nu a fost inspectat in detaliu.
Legat de reducerea infrastructurii nu s-a schimbat nimic, s-a scos cifra cum ca se taie 40% din infrastructura feroviara, cu toate ca procentul in sine ramâne plauzibil. Investitiile planificate nu respecta legislatia in vigoare, deci fie vom pierde bani, fie vom fi penalizati.
Masterplanul se contrazice deseori, cifrele nu prea se pupa. Timpul pentru investitii este “foarte optimist”. Daca analizam actele legislative de constituire a autoritatii feroviare, aflam ca exista suprapuneri intre atributiile CFR si Ministerul Transporturilor. Se vrea construirea unei structuri foarte puternice in minister care va goli CFR Calatori de putere si responsabilitate.
Nu stiu cum vom avea sute de km de autostrada care se promit pana in 2020 sau alte investitii feroviare sau in aviatie. Pentru transportul terestru in general, avem o problema legala de planificare. Masterplanul a trecut in legislatie si are legatura cu absorbtia fondurilor si legislatia UE. As vrea doar sa spun ca exista totusi niste solutii, ideal ar fi ca aceasta lege si acest plan prost sa fie refacute. Cea mai buna solutie e sa se intoarca masterplanul la varianta din 2015, de pe vremea guvernului tehnocrat.
Nicolae Bode: Legislatia, nu de putine ori, nu ajuta. Legislatia de multe ori incurca primari, Consilii Județene. Nu stiu cat de bine am reusit noi legislativul sa transpunem legislatia europeana in cea romaneasca. Legat de programul de guvernare, este extrem de ambitios. Masterplanul General de Transport, a fost o problema. Am mers cu temele facute si le-am primit inapoi corectate, am fost intr-o situatie neplacuta ca tara, primind corectii de la Comisia Europeana. Hotararea de guvern ar urma sa fie transpusa in legislatie, sa fie adusa in parlament, dezbatuta si amendata daca este cazul. Eu nu cunosc intentiile guvernului, daca raman in formula HG sau daca o trimit sub forma de proiect de lege in parlament pentru adoptare (Masterplanul). Nu am momentan un raspuns de la guvenr privind demararea clauzei de reforma in domeniul transporturilor. Legat de Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF): vrem sa dam raportul final pentru ARF. Noi, legislativul, vedem ARF ca avand o acitivitate de reforma structurala a retelei de transport feroviar. Am inteles din interventia doamnei Toader ca Romania trebuie sa dovedeasca indeplinirea conditionalitatilor ex-ante pentru sectorul feroviar: 1,28 mil. euro, suma alocata in mecanismul de interconectare al Europei. Infiintarea ARF este condiționalitate ex-ante. Legat de un pact intre putere si opozitie: Poate reusim sa ne dam mana cu totii, si in perspectiva centenarului 2018 sa ne uitam la un obiectiv realizabil: unirea Constantei de Arad, via Coridorul 4. Poate reusim sa deblocam toate mecanismele necesare acestei uniri.
Ludovic Orban: În Romania, desi nu avem infrastructura dezvoltata, am cheltuit cam 75% din banii alocati pentru finantarea investitiilor in infrastructura. Nu avem infrastructura din motive de natura politica. Durata de mandat a unui ministru a fost de 7 luni si ceva. Cand sa inteleaga si sa priceapa omul despre ce e vorba, primește un sut in fund. Exista instabilitate privind secretarii de stat si liderii autoritatilor de management. Un Ministru al Transporturilor e privit ca un paria in guvern, si de catre premier, pentru ca are buget mare, e un posibil competitor politic. Dezvoltarea infrastructurii deseori nu a fost gandita ca un concept de dezvoltare economica. Moldova este subdezvoltata, pana nu se leaga Moldova la reteaua de transport european, este blocata practic dezvoltarea economica. Franta, Spania, Italia s-au dezvoltat pe parteneriate public-privat, in Europa se pune accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare, din ratiuni ecologice, de confort, etc., iar noi vedem transportul ferovioar ca o Cenusareasa. Noi nici nu ne gandim sa face un studiu de fezabilitate sau pre-fesabilitate. Pasii facuti au fost aproape zero.
AMP: Astea nu sunt discutii tehnocrate, e bine că se discuta despre factorul politic. Eu ma intreb insa cati din factorii dnului Orban s-au rezolvat sau sunt in curs de rezolvare? Mie mi se pare ca nici unul, statul nu poate construi autostrazi, asta e problema, iar noi cerem statului sa faca si mai mult, asta propune masterplanul actual.
Bogdan Hossu: Nu exista de fapt o viziune. Exista doar interese punctuale si coruptie. La noi, calea ferata este pe ultimul loc, si nu se face nimic. Mai mult, se spune sa mai taiem 40% din calea ferata existenta ca este prea mare. La noi, politicile si masterplanul nu reflecta utilitatea transportului pe apa si cale ferata. Banii sunt cati sunt, nu ii putem înmulti, dar ii putem folosi mai eficient. Ar trebui creata o structura de dialog la nivel de Consiliu Economic si Social si impus prin lege ca prioritatile de investitii pe transport sa fie dezbatute in acest Consiliu.
Andreea Paul: Cel mai mare dezavantaj este viteza de transport a trenurilor din Romania: Timisoara – Constanta: 36 de ore. Viteza e 7-8 km/ora, 15-16 km/ora in extrasezon, plasandu-ne in topul rusinii mondiale, nu europene. Prioritara e refacerea sitstemului feroviar. Cine face o analiza la bisturiu a bugetului pe 2017 va vedea ca acest buget de fapt favorizeaza infrastructura mica, nu cea mare. Infrastructura mica inseamna bani risipiti pe proiectele intrajudetene.
Ludovic Orban: Privind cheltuielile pe infrastructura Capitalei: banii au fost pentru Autostrada de centura si centura cu 4 benzi pe zona de sud a centurii, nu s-a bagat nimic pe inelul feroviar. Ar urma sa se adopte indicatorii tehnico-economici privind autostrada de centura.
Mihaela Toader – MFE: Centura este o prioritate, dar alocarea pentru Bucuresti-Ilfov a fost predefinita, primeste o suma limitata, pentru ca este o regiune deja dezvoltata. Pentru regiunile mai dezvoltate, statele membre nu au putut sa aloce fondurile conform nevoilor, ci conform unor procente, pe anumite obiective tematice unde nevoile erau mai mari, transporturile nefiind printre ele. Centura nu este in întregime în responsabilitatea Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), este si în cea a Ministerului Transporturilor.
Mihai Bărcanescu: Privind programul guvernului: e ambitios, totodata amesteca subiectele de infrastructură cu cele de calatori, ceea ce inseamna ca cine a scris acest program de guvernare nu prea avea idee pe domeniu. Eu pot sa sper ca daca masterplanul va fi trecut prin lege de parlament, sa se faca cu aceasta ocazie niste corecturi tehnico-financiare si legislative, la ora actuala nu se repsecta niste norme europene. ARF si tot ceea ce face este conditionalitate ex-ante: ce se propune să facă ARF nu exista nicaieri in lume. Mi se pare foarte ciudat sa vina UE si sa ni se spuna cu subiect si predicat sa existe un ARF si sa fac asta asta si asta. ARF cum a fost construit asa, a fost construit ca asa au dorit unele persoane. Comisia Europeană de obicei spune “implementati cum vreti”, dar trebuie sa avem grija exact cum se face implementarea, ca tot din banul public se plateste.
Fondurile se vor reduce, nu numai pentru noi, ci pentru toata lumea. Trebuie sa facem ceva unde se poate face ceva repede si mai ieftin. Asta inseamna sa ne concentram pe infrastructura rezistenta pentru a o imbunatati. Neavand autostrazi, ne concentram pe infrastructura feroviara.
Sorin Paveliu (expert SAR și autorul secțiunii pe Sanatate din raportul SAR): Problemele stringente ale sistemului sanitar: emigratia masiva, presiune generata de majorarea salariilor in ultimele 18 luni, fara sa se ia în calcul că noi avem 40% din posturi vacante. Avem cam 500 de spitale, din care 360 sunt de stat, iar din cele 360, 110 nu indeplinesc conditii să fie numite “spitale”, aceste 110 trebuie upgradate, e nevoie de investitii. Finantarea consumului de medicamente e un alt subiect cheie, vor exista niste perturbari ale finantarii medicamentelor ce nu vor trece neobservate. Vrem conditii si calitate ca in Vest, dar la pret mai mic, si asta e o problema.
Nimeni nu si-a pus problema daca chiar avem nevoie de cele 8 spitale regionale, sau daca indeplinim conditiile ex-ante pentru ele. Guvernul a spus nu numai ca vor fi 8, ci 9, cu un nou spital Republican. Problema acestor promisiuni tine de sursa de finantare. Spitale noi nu inseamna doar crestere a PIB. Care sunt optiunile guvernului? 3 spitale regionale, cu un sfert din finantari de la UE, sau mai multe spitale regionale numai cu bani de la stat? Preferati 200 mil. cu bani UE inclusi, sau doar 150 mil fara controale, din bani de la buget?
Din cele 350 mil. alocate sanatatii, 150 sunt pentru spitale regionale, restul sunt pentru proiectele mici. Ingrijorator este ca guvernul a spus in program ca va finanta actiunile de profilaxie sau depistare precoce, ce nu trebuie facute din bani europeni, ci din cei de la buget. Investitii – problema e ca sursele de la guvern sunt două: am enorme rezerve ca guvernul va reusi sa prioritizeze 3,5 miliarde euro catre sanatate. Problema reala e daca aceasta investitie e eficienta. Acest fond de investitii, in teorie, face un imprumut pentru constructia de infrastructura medicala. In esenta, guvernul propune sa faca investitii nerambursabile pe urmatorii 133 ani. Noi trebuie sa facem spitale rentabile. Daca tarifele ar fi corecte, spitalele s-ar putea finanta singure.
Exista o problema grava privind salarizarea personalului: programul prevede cresteri salariale si scutiri de taxe enorme, ce nu vor deveni de fapt realitate.
Siguranta actului medical: exista o subraportare a infectiilor nozocomiale, problema e ca daca vrem sa rezolvam aceste probleme, trebuie dati bani, pe inchiderea spitalului, renovari, etc., Nu se stie cine e responsabil pentru plata salariilor pentru concedii tehnice si altele? Primarie, CJ, etc.? Nimeni nu vrea sa adreseze acest subiect.
Dan Dumitrescu (Ministerul Sănătății) – Este mai avantajos ca rezultat să implementam un număr mare de proiecte mici pe diferite domenii de activitate, decat unul mare. Dorim sa punem accentul pe proiecte a caror valoarea este mai scazuta. Astfel vom avea un număr mai mare de proiecte. MS si MFE au deschis un apel de proiecte competitive: proiecte mici ce nu trebuie sa depaseasca 3 milioane euro.
AMP: Noi nu suntem contra psd pe sanatate, singura obiectie este ca nu exista finantare clara. Intrebarea e cum finantam aceste lucruri, intrebarile noastre sunt constructive, cum facem sa creem o secventa in care sa existe finantare pentru aceste elemente din programul PSD.
Gabriel Liviu Ispas (secretar de stat Ministerul Învățământului): Vrem sa dam drumul la procedura competitiva pentru burse doctorale. Noi vrem sa discutam totusi despre competitie, nu stim daca acordarea unui grant mare pentru universitati este cel mai bun lucru. Un grant general unde fiecare vin si iau 30,000, 20,000 euro fiecare, s-ar putea sa avem efecte benefice in curatarea scolilor doctorale. Putem ajunge la un punct unde finantati vor fi doar cei ce merita sa fie finantati. Vom merge mult pe competitie, nu vrem proiecte unde ministerul este unic beneficiar. Este absurd sa vezi că Ministerul Educației se ocupă de antreprenoriat la universitatea X. Treaba ministerului este de a face politici si de a asigura acces echilibrat la resurse pentru cei ce merita. Avem autonomia universitară, institutii ce s-au intarit în aceasta perioada, fiecare in parte va trebui sa-si dezvolte echipe manageriale puternice, pentru a nu mai exista discutii privind decalajul intre universitati.
AMP: Ministerul a dat ordin ca toată lumea sa-si faca profilul de Google Academic public, in felul asta fiecare isi va calcula singur performanta academica, scopul nu este sa facem noi mereu calcule privind performanta academică.
Daniela Alexe (autorul sectiunii pe Educatie) – Problemele sunt aceleasi precum cele sistemice privind alocarea si cheltuirea fondurilor europene. Invățământul este subfinantat, fondurile au reprezentat surse pentru cresterea veniturilor universităților mai degraba decat pentru atingerea obiectivelor de performanta educationala. In ce masura s-au atins obiectivele de politica publica (imbunatatire calitate studii doctorale, imbunatatire access, etc.)? E foarte greu sa spunem concret ce efect au avut investitiile. Se pot face evaluari de implementare (s-au “format” un nr. de x studenti, un nr. de y studenti s-au implicat etc.). Nu exista un proces de evaluare al scolilor doctorale, asadar nu le putem evalua calitatea. In ciuda obiectivului POSDRU de a creste a accesului catre studii doctorale, procentul masteranzilor de a intra intr-un astfel de porgram scade. Asta e pentru ca obiectivul fondurilor europene nu se reflecta in planurile de guvernare (angajabilitate, integrarea grupurilor minoritare, cresterea calitatii, principiile UE nu se reflecta in planurile guvernarii).
AMP: Exista o problema in sensul ca multe universitati primesc bani pentru scoli doctorale neperformante. Există o distorsiune majora aici. Unele universitati atrag multi bani si asta nu rezulta in performante imbuntatite.
Mihai Goțiu, senator: Un studiu SRI arata ca in parlamantul Romaniei aveam o medie de absolvire pe la 8 a reprezentantilor din parlament, care a ajuns intre timp la 6. Un studiu arata ca in Parlament cam 30% sunt absolventi ai unor universitati din prima categorie, 30% din a doua, 40% din a treia. Astfel, nu ma mira situatia de ieri cand a trecut cu majoritate mare aprobarea infiintarii unui Institut de cercetare de performanta in Senat caruia i se aloca fonduri directe samd, in timp ce cercetarea din romania are alocat in bugetul pe anul asta 0,27% din PIB fata de 0,29% din PIB, tinta, în condițiile in care, conform marelui pact national se dorea ajungerea la 1% din PIB, trebuia sa fim deja la 0,30% din PIB. Noi infiintam astfel de institute de studii avansate sub tutela Senatului, am atras ieri atentia asupra acestui aspect, mi s-a răspuns “Dar care e problema?”. Dansul considera ca are atributiile potrivite pentru a fi supervizor al unui astfel de Institut in Romania. Dam legi speciale ca sa treaca proiecte discutabile.
———————————
Între întrebările pe care le pune raportul amintim:
- Programul de guvernare 2017-2020: ne îndreptăm către un salt gigantic în sănătate sau către o lungă perioadă de stagnare?
- Pierduți în absorbția fondurilor europene: cum stă România la nivelul impactului programelor operaționale și cum putem să învățăm din greșelile perioadei 2007-2013?
- Evaluarea impactului resurselor alocate în educație și cercetare în România
- Master Planul General de Transport al României: soluția sau problema?
Autorii raportului, Clara Volintiru, Sorin Paveliu, Daniela Alexe și Mihai Bărcănescu, au dezbătut cu experți și decidenți, într-o discuție concentrată, moderată de Alina Mungiu-Pippidi, care sunt soluțiile optimale și ce doresc să facă atât guvernul, cât și opoziția.
Sursa: România Curată