Dezbaterile pe tema regionalizării: Autorităţile locale şi steagul propriu
Viceprim-ministrul Liviu Dragnea a prezentat joi şi vineri, la dezbaterile organizate la Sibiu şi în staţiunea Băile Balvanyos, criteriile propuse în analizele realizate pentru procesul de regionalizare-descentralizare de grupul academic al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG). Criteriile au fost analizate în funcţie de contribuţia lor la dezvoltarea unitară a unei regiuni.
O primă caracteristică se referă la dezvoltarea economică şi generală a regiunii, la modul în care acestea sunt influenţate de numărul de poli de dezvoltare din interiorul unei regiuni.
„Sistemul regional pe care îl propunem este cel multipolar, cu mai mulţi poli de dezvoltare într-o regiune. Altfel, localităţile bogate devin şi mai bogate, iar localităţile sărace încep să se depopuleze şi îşi reduc şi mai mult şansa la dezvoltare”, a declarat ministrul Dezvoltării regionale şi Administraţiei publice.
Astfel, o regiune cu mai mulţi poli asigură cea mai echilibrată formă de dezvoltare a regiunii în ansamblu, în timp ce sistemele regionale bipolare sau monopolare asigură dezvoltare doar în jurul respectivilor poli de dezvoltare, cu posibile consecinţe negative asupra unor zone periferice, care nu ajung să fie cooptate în procesul de dezvoltare.
Din punctul de vedere al dimensiunii, o regiune eficientă are nevoie de un teritoriu suficient de mare, pentru a avea o varietate cât mai mare de resurse de dezvoltare, de la cele naturale şi umane, la infrastructura de transport, educaţională şi de sănătate.
Cu privire la fluxurile demografice şi comerciale, este preferabil ca, în cadrul unei regiuni, acestea să fie orientate spre interior, pentru a contribui la dezvoltarea regiunii.
Un alt factor important pentru dezvoltarea regiunii îl constituie existenţa unor specializări cât mai diverse ale forţei de muncă, pentru a acoperi cât mai multe tipuri de activităţi productive din interiorul regiunii.
De asemenea, studiile relevă că o compoziţie cât mai variată a populaţiei din punct de vedere cultural, lingvistic, etnic sau religios este importantă pentru asigurarea dezvoltării şi interacţiunii sociale în interiorul regiunii.
Liviu Dragnea a anunţat că va propune Guvernului un act normativ care să confere autorităţilor locale posibilitatea adoptării unui steag propriu.
„Un principiu esenţial, steagurile proprii să poată fi arborate pe instituţii publice, primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate autorităţilor locale”, a subliniat vicepremierul. „Vreau să adoptăm cât mai repede acest act normativ care să reglementeze un domeniu care, în mod inexplicabil, a rămas negrelementat, şi anume să se creeze, pe de o parte, posibilitatea legală prin care o autoritate locală să adopte un steag propriu, iar pe de altă parte să stabilim nişte reguli minimale”, a conchis vicepremierul Dragnea.
Dezbaterile care au urmat prezentării susţinute de viceprim-ministrul Liviu Dragnea s-au axat pe modul în care desemnarea viitoarelor regiuni şi a atribuţiilor care le vor fi transferate vor influenţa funcţionarea sistemului administrativ din România.
Antal: „Secuii care nu există” vor demolarea unor ziduri şi prejudecăţi
Secuii, care în opinia unora „nu există”, vor să trăiască într-o Românie modernă, care poate fi realizată dacă se demolează ziduri construite artificial şi prejudecăţi, a declarat, vineri, la Balvanyos, primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
„Trebuie să avem încredere unul în celălalt. Suntem la Balvanyos, în judeţul Covasna, în Ţinutul Secuiesc care nu există, între secui care nu există, care nu au existat, de exemplu, nici în 1918, când la Alba Iulia le-au promis că fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”, a spus primarul, vineri, la dezbaterea pe tema regionalizării care a avut loc, vineri, la Balvanyos.
Antal a subliniat că secuii şi maghiarii din România nu au emigrat aici dintr-o ţară săracă cu speranţa de a trăi mai bine, ci ei trăiesc în ţara lor, România fiind şi ţara lor, iubesc acest pământ şi vor să trăiască aici, într-o Românie modernă.
Potrivit lui Antnal, principul regionalizării este reducerea discrepanţelor dintre regiuni şi judeţe, iar până acum acest lucru nu s-a întâmplat, ci s-a ajuns la o dezvoltare de tipul Americii Latine – câteva oraşe mari s-au dezvoltat, iar restul nu.
Primarul a spus că cele opt regiuni de dezvoltare din România şi-au dovedit ineficienţa, iar în ultimii 15 ani s-au accentuat major discrepanţele dintre regiuni, dar şi între judeţe din interiorul acestora, soluţia UDMR pentru regionalizare fiind cunoscută: regiuni mai mici.
El a explicat că în viziunea UDMR trebuie parcurşi câţiva paşi, primul fiind o descentralizare reală, al doilea înfiinţarea unor regiuni mai mici, iar al treilea, acordarea de atribuţii administrative acestor regiuni.
„Nu putem vorbi de regionalizare fără descentralizare, iar cadru legislativ pentru descentralizare există de şapte ani, dar, din păcate, nu a existat voinţă politică de a se face descentralizare. (…) În final, vreau să vă atrag atenţia că există sentinţe judecătoreşti prin care s-au interzis steagurile judeţelor Covasna şi Harghita, doar acestor judeţe, şi eu cred că trebuie să reglementăm această problemă, pentru că noi niciodată nu am pus steagul secuiesc în locul steagului României, ci alături, şi noi dorim să rămână aşa şi să mergem împreună”, a adăugat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.
Alături de membri ai CONREG, au participat, la dezbateri, aleşi locali din regiunea de dezvoltare Centru, reprezentanţi din mediul academic şi universitar, parlamentari şi membri ai societăţii civile.
Întâlnirile de la Sibiu şi Băile Balvanyos fac parte din seria de consultări organizate de MDRAP în fiecare regiune de dezvoltare privind procesul de regionalizare-descentralizare. Începând din luna mai, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a realizat deja consultări la Iaşi, Craiova, Timişoara, Cluj, Galaţi şi Constanţa. Dezbaterile în plan local reprezintă una dintre etapele procesului de pregătire a proiectului de regionalizare-descentralizare.