COLȚUL OPINIILOREditorialOpinii. Comentarii

Dialog necesar, dincolo de formule

Am participat miercuri 25 februarie la întâlnirea organizată la Înalta Curte de Casație și Justiție în dialog cu societatea civilă cu convingerea că un astfel de demers este binevenit. Apreciez inițiativa instituției de a deschide acest spațiu de conversație și faptul că organizația pe care o reprezint a fost invitată să ia parte la discuții.

Nu scriu aceste rânduri într-o notă festivistă. Cred că respectul față de instituții înseamnă, înainte de toate, onestitate și spirit critic. Iar dialogul autentic presupune nu doar politețe, ci și curajul de a formula propuneri concrete.

Temele abordate au fost dintre cele mai sensibile și actuale: independența justiției, apărarea statului de drept, reducerea duratei litigiilor, standardizarea procedurilor, digitalizarea, îmbunătățirea accesului la justiție, asistența juridică și reprezentarea în instanță.

Alături de OADO, la dialog au participat și organizații precum Asociația în Apărarea Medicilor, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților din România, Fundația Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor și Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială – fiecare aducând în discuție realități concrete, nu simple principii teoretice.

În deschiderea intervenției mele am invocat spiritul critic al lui George Bernard Shaw, reamintind un principiu fundamental: dacă actul de justiție nu reușește să ajungă până la ultimul om, atunci conceptul de justiție în sine riscă să devină inexistent, care subliniază că justiția există doar în măsura în care ea îl protejează pe ‘cel de pe urmă’ dintre noi.

Mesajul meu a fost simplu și ferm: dreptul universal la dreptate nu poate rămâne o declarație solemnă- o justiție care nu este accesibilă tuturor este, inevitabil, o justiție incompletă.

Prima propunere pe care am prezentat-o a vizat problema dezinformării și efectul ei asupra încrederii publice în sistemul judiciar. Într-un spațiu public dominat de reacții rapide și interpretări superficiale, hotărârile instanțelor ajung adesea să fie judecate fără a fi înțelese.

Dezinformarea afectează percepția publicului și destabilizează fundamentul legal al societății. Pentru a combate aceste efecte, am propus publicarea de sinteze explicative clare pentru hotărârile instanței, dezvoltarea de secțiuni dedicate pe site-ul instanței, colaborarea cu societatea civilă pentru educația juridică și crearea de resurse accesibile.

Educația minimală în drept este esențială pentru a preveni manipularea. Lupta împotriva dezinformării trebuie să fie pro activă, fără a constrânge libertatea de exprimare, oferind transparență și claritate în comunicare.

Încrederea nu poate fi impusă; ea trebuie construită prin comunicare coerentă și consecventă, prin transparență în procesele judiciare, prin rezultate echitabile, prin asumarea responsabilității pentru erori, care restaurează credibilitatea sistemului în ochii publiculuidemonstrând astfel că justiția servește cetățeanul, nu interesele obscure.

Cea de-a doua propunere a vizat accesul real, efectiv, la justiție, care este crucial pentru statul de drept și pentru exercitarea drepturilor fundamentale. Dreptul la un proces echitabil nu poate exista acolo unde barierele financiare, birocratice sau informaționale nu pot fi depășite.

Am subliniat că asistența judiciară din oficiu, esențială pentru persoanele vulnerabile, are nevoie de standarde minime de calitate și de mecanisme de feedback care să asigure transparența și responsabilitatea.

Taxele judiciare pot constitui o piedică serioasă pentru cetățenii cu venituri mici. Simplificarea procedurilor și digitalizarea accesului nu mai sunt opțiuni de modernizare, ci condiții ale funcționării normale a sistemului. Estonia, de exemplu a implementat un sistem complet digitalizat (e-Justice), cu dosare electronice și procese online, reducând drastic timpii de așteptare și costurile pentru justițiabili.

Grupurile vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități și victimele violenței, se confruntă cu obstacole suplimentare, iar soluțiile propuse includ elaborarea de ghiduri accesibile și dezvoltarea punctelor de informare.

Încrederea în sistemul judiciar este esențială, iar colaborarea cu societatea civilă poate contribui la creșterea acesteiaprin dialog permanent, campanii de informare și mecanisme de participare civică care aliniază justiția la nevoile reale ale cetățenilor.

Îmbunătățirea accesului la justiție este un proces continuu, necesitând cooperare între instituții și comunitateprin reforme legislative care simplifică procedurile, parteneriate locale care reduc barierele economice și geografice, programe de asistență juridică gratuită și implicarea ONG-urilor în educarea cetățenilor privind drepturile lor fundamentale.

Am plecat de la această întâlnire cu convingerea că dialogul este posibil. Dar dialogul trebuie să producă efecte. Statul de drept nu se consolidează prin formule bine rostite, ci prin mecanisme funcționale și prin asumarea responsabilității instituționale.

Pentru mine, implicarea societății civile nu este un exercițiu de imagine, ci o datorie. Iar accesul la justiție – în forma sa concretă, echitabilă și reală – rămâne testul autentic al maturității unui sistem judiciar.

 

Președinte fondator OADO

Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi

 

Foto creată cu Gemini

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.