Dincolo de distracție: provocările periculoase de pe TikTok și prețul lor real
TikTok a devenit în doar câțiva ani un fenomen global, spațiu digital care îmbină divertismentul cu educația, inspirația și exprimarea personală, fiind locul unde oricine poate deveni creator și poate găsi informații sau idei relevante pentru interesele sale, și unde – în special adolescenți – își exprimă creativitatea prin dansuri, farse, rețete, filmulețe educative sau sketchuri amuzante. Însă, în valul de conținut viral, o parte din provocările apărute pe platformă au depășit granița amuzamentului, devenind surse reale de pericol pentru cei care le urmează fără discernământ.
În spatele unor clipuri aparent inofensive se pot ascunde consecințe grave – spitalizări, traume sau chiar pierderea vieții. Deși majoritatea utilizatorilor adulți au capacitatea de a filtra ceea ce este periculos sau irațional, adolescenții, aflați în plin proces de dezvoltare emoțională și cognitivă, pot fi ușor influențați de presiunea socială și de dorința lor de validare.
Una dintre cele mai recente și controversate provocări este cea cu mâncatul de lalele. Deși aparent inofensivă – florile arată bine, sunt naturale și „par” comestibile – unele varietăți de lalele pot fi toxice, și conțin substanțe iritante pentru sistemul digestiv. Mai multe adolescente au ajuns la spital după ce au încercat această „gustare virală”.
Un alt trend alarmant este cel în care tinerii se aruncă în brațele colegilor, mizând pe încredere. Problema este că „partenerii” își retrag brațele în ultimul moment, iar cel care se aruncă cade violent, de cele mai multe ori cu spatele sau capul de podea.
Rezultatele? Comoții cerebrale, vertebre fisurate și, în unele cazuri, traume de lungă durată.
Alte exemple de provocării din ultimii ani de pe TikTok, ar mai fi:
- Provocarea leșinului, unde participanții își țin respirația sau se sufocă până leșină. – Extrem de periculoasă, asociată cu zeci de victime în rândul copiilor și adolescenților, poate duce la leziuni cerebrale ireversibile sau moarte.
- Provocarea cu baschet și bere, unde ții o sticlă de bere pe o minge de baschet, apoi lași mingea să cadă și încerci să prinzi sticla. – Risc de accidentări, tăieturi, lovituri la față sau alte zone sensibile.
- Provocarea spărgătorului de cranii, unde două persoane lovesc din lateral picioarele celei de-a treia, din mijloc în timp ce sare, provocând căderea violentă. – Risc de fracturi, leziuni craniene, paralizie sau deces.
- Provocarea lăzilor de lapte constă în urcarea pe o piramidă instabilă de lăzi de plastic. – Poate duce la fracturi, luxații, leziuni ale coloanei vertebrale.
- Provocarea cu știulete de porumb, care constă în mâncatul unui știulete de porumb montat pe un burghiu electric. – Risc de accidentări grave la față și dinți.
Nu în ultimul rând, provocările de tip „selfie extrem” continuă să facă victime. Adolescenții se filmează în timp ce se apropie periculos de marginea prăpastiei, a clădirilor înalte sau – mai grav – de șinele trenurilor în viteză sau pe trenuri unde au fost cazuri de deces prin electrocutare la atingerea firelor de înaltă tensiune. Dorința de a impresiona și de a aduna like-uri se transformă, în aceste cazuri, în tragedii documentate.
Un aspect îngrijorător este ușurința cu care aceste provocări sunt preluate și promovate în mediul online. Cu ajutorul algoritmilor, clipurile periculoase se viralizează rapid, ajungând la milioane de utilizatori. Cei mai vulnerabili sunt tocmai copiii și adolescenții, care pot percepe provocările ca niște dovezi de „curaj”, nu de inconștiență.
În spatele acestor comportamente se află mecanisme psihologice ușor de exploatat: dorința de apartenență la grup, nevoia de validare prin like-uri, presiunea de a fi „cool” sau frica de a nu fi exclus dintr-un trend. De aceea, simpla interzicere sau moralizarea nu funcționează întotdeauna.
Chiar dacă cititorii noștri nu sunt, în general, utilizatori activi ai TikTok, mulți dintre ei sunt părinți, unchi, mătuși sau bunici. Este esențial ca adulții din viața copiilor să fie conștienți de riscurile pe care le implică unele provocări online și să aibă conversații deschise cu cei mici.
În loc de interdicții seci, e important să le explicăm copiilor de ce anumite provocări sunt periculoase, ce riscuri implică, cum funcționează manipularea emoțională și cum pot rezista presiunii sociale. Uneori, doar un simplu „Nu știam că poate fi atât de grav” poate face diferența dintre o alegere sănătoasă și una dezastruoasă.
Pe de altă parte, responsabilitatea nu este doar a utilizatorilor. Platformele de social media – inclusiv TikTok – trebuie să își îmbunătățească mecanismele de detectare și eliminare a conținutului periculos. Deși compania a făcut progrese și a blocat unele provocări, algoritmii pot fi păcăliți, iar unele filmulețe scapă de filtrare.
O.A.D.O. a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la riscurile la care sunt expuși copiii și adolescenții în mediul online, solicitând măsuri concrete pentru creșterea siguranței digitale și informarea corectă a părinților, profesorilor și elevilor.
Organizațiile pentru protecția copiilor, autoritățile naționale și internaționale, școlile și societatea civilă trebuie să colaboreze mai intens pentru educarea digitală a tinerilor. Internetul nu este un spațiu neutru – ci unul unde se construiesc (sau se distrug) convingeri, comportamente și vieți.
Provocările periculoase de pe TikTok nu sunt simple „năzbâtii”. Sunt expresia unui fenomen mult mai larg: lipsa de educație digitală și de conștientizare a unor riscuri reale. Când curiozitatea unui adolescent întâlnește presiunea socială și lipsa supravegherii, rezultatul poate fi tragic.
Să le fim alături copiilor noștri, să le fim ghizi, nu doar paznici. Să îi învățăm nu doar ce este periculos, ci și cum să gândească critic, cum să pună întrebări și cum să spună „nu” atunci când viața lor este în joc.
Președinte fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi