DO YOU LOVE ME?
…Un spectacol de groaza lumii!
Dar nu-i nimic rău în asta, pentru că „Do you love me” este un horror romantic, așa cum declară chiar realizatorii spectacolului ce a avut premiera la Teatrul Național tocmai pe 8 Martie – ironic, nu?!
Spectatorii pășesc în Sala Mică printre… recipiente care, de fapt, nu sunt ce par a fi la prima vedere. Cu alte cuvinte, dacă inițial decorul ne duce cu gândul la poțiuni magice și vrăjitorii, dezvoltarea acțiunii piesei demonstrază că totul se petrece într-un… cimitir. Totuși, mormontele sunt văzute ca recipiente pentru… esență, „licurici” ce poartă în ele Lumina, în bezna totală a unor momente din piesă. Mai mult decât atât, unele personaje care vin să-și plângă iubirea, au intenția de a deschide „borcanele” pentru a retrăi experiența cuprinsă în ele.
Spectacolul, în regia lui Iris Spiridon, provoacă imaginația să gândească iubirea în sensurile ei cele mai ascunse, să depășească granița dintre literatură și viață, dintre viață și moarte, dintre văzut și nevăzut, dintre realitate și dorință. Un spectacol despre iubirile care nu s-au bucurat de viață… Și nu sunt liniștite nici după moarte…
Piesa este un musical dublat în imagini teatrale ale unor celebre povești de iubire, furate din literatură și aduse la viață, într-un experiment care abordează mai multe stiluri artistice, urmărind relația dintre carte și muzică. Un spectacol care vorbește și despre homosexualitate, dar și despre refugiul în religie sau despre complexul Michael Jackson.
Un spectacol horror, care își spune povestea prin muzica lui Sting, Jay-Jay Johanson şi Annie Lennox.
Un spectacol 9G la TNB.
9G la TNB este un program al Teatrului Național dedicat tinerilor artiști cu vârsta până în 35 de ani, absolvenți ai facultăților de profil, neangajați în instituții de spectacol. „Do you love me?” – un horror romantic, este cel de-al 12-lea spectacol inclus în repertoriul Sălii Mici (spațiu dedicat exclusiv acestui program).
„Do you love me?” e horror! Horror-horror! Sunt momente în care va fi „prea mult”, senzația percepută transformându-se într-una somatică, nu doar emoțională – am văzut spectatori părăsind sala. Dar priviți acest spectacol ca pe o experiență!…
Eveline PĂUNA