Domnul Tudorel a inaugurat Ziua ușilor deschise la pușcării
Potrivit ministrului Justiției, în cursul zilei de ieri ( joi, 19 octombrie a.c. – n.r.) au dobândit vocație la eliberarea condiționată 3.349 de deținuți. „Comisiile vor fi destul de solicitate pentru că nu îmi închipui ca un deținut să dobândească această vocație și să nu încerce această speranță”, a spus ministrul, conform Realitatea TV. El pasează răspunderea pe CEDO care, cică, ne-a cerut să-i punem în libertate pe toți cei care au condiții ”necorespunzătoare”. CEDO n-a zis chiar așa. Domnul Tudorel, om cu școală, interpretează însă avocățește, în funcție de client. Circulă vorba prin târg că la adăpostul acestei perdele, scapă nu doar prăpădiții care au ucis sau violat, ci și cei care au prăpădit și violat țărișoara, jună și nepreparată pentru așa avânt erotic. Că ”șobolanii și viermii” nu aleg, în funcție de ruperea unui minor și ruperea, prin corupție, a unei țări, când intră prin podeaua unei celule și ies din gaura closetului turcesc, e limpede.
Am ascultat, azi, pe câteva posturi de televiziune, o poezie recitată identic de câțiva silitori eliberați. ”Erau șoareci, apa cu viermi, stăteam opt în patru metri”. Așa o fi. Unul a scăpat detaliul că mâncarea e proastă și stau 30 de inși într-un salon. N-a specificat ce fel de salon. Și fiind mulți, unul sforăie, altul flatulează, altul stă prea aproape de popoul vecinului de detenție, cum scrie Vasile Voiculescu într-un celebru roman.
În pușcărie se intră, de obicei, în urma unor judecăți emise de magistrați, după îndelungi chibzuințe și sforțări, ca-n judecățile înțeleptului David. Știu o cucoană, responsabilă cu averea țării acum câțiva ani, care se tot judecă, ea venind plictisită ba din insulele grecești, ba din, era să zic o vorbă nasoală, din cele franțuzești, șucărită – asta pentru a respecta dialectul – de deranj. Adică mai lăsați-mă în libertatea mea insulară și peninsulară, că, oricum, nu trăiți voi să mă vărâți la turcel! Așa e. Magistrații n-au ajuns încă la o concluzie, fiind vorba de sume care nu încap în portofelul unei judecăți banale, ci în camion și nu vor ajunge niciodată la o concluzie în chestiuni atât de stivuite.
Azi, carevasăzică, populația liber mișcătoare pe rărita noastră uliță europeană, s-a mărit cu niște sute sau mii de pușcăriași. Ziua ușilor deschise la așezămintele cu gratii a fost inaugurată de ministrul Tudorel, cel care, ca mai mereu, la nouă trecute fix , îmbârligă ziariștii adunați ciopor să priceapă ceva și pleacă tot proști, cu creierul pus pe moațe, cum au venit. Domnul Tudorel ne coafează mereu, ca pe găinile hipnotizate, cu o știință despre care am mai scris. Nimic despre detaliul că ăia ieșiți că n-au condiții la mititica, n-au afară condiții nici atât – casă, slujbă și, adesea, nici chef să le aibă. ”Ei, vorba unei distinse minoritare care se certa ieri, cu polițistul comunitar sub balconul meu, intru iar la pușcărie și ce?!” Chiar, și ce?! Unii fac ce-au mai făcut, o ciordeală, un viol, o paradire de identitate, până la nerecunoașterea victimei nici cu adeneul, pentru a ierna în domeniile administrate de țanțoșenia ministerială a domnului Tudorel.
Închideți ușile mai devreme, de azi, că unii vor să se întoarcă și au nevoie de argumente, că ăștia nu te mai bagă cu una cu două la pușcărie. Uite, un biet ministru e judecat de amar și amar de ani încât vor ieși la pensie judecătorii, iar el nu va prinde șansa ”turcelului”, săvârșindu-se neatins de lege. Stați acasă seara. E mai cuminte, fiindcă ăi de vor să revină la înghesuiala certată de ministru, caută pricină de scandal și-ți altoiesc scăfârlia fără să te cunoască. Zic și eu, nu dau cu parul!
Lucian AVRAMESCU