CALEIDOSCOP LIFE & STYLE LIFESTYLE 

E folosit extrem de mult în zilele noastre, dar ce știm despre el? Cauciucul vulcanizat…

Cauciucul a fost adus în Europa de către Cristofor Columb, dintr-una din călătoriile sale în America de Sud. La vremea aceea, cauciucul era deja folosit de câteva secole de către indieni, care făcuseră din acest material un fel de mingi elastice. Le foloseau pentru a juca „Tlachlter”, joc asemănător fotbalului, doar că nu aveai voie să lovești mingea nici cu mâinile și nici cu picioarele.

Termenul de „cauciuc” provine de la cuvântul de origine indiană „cahuchu”, care însemna „lemn plângător”. Cauciucul era făcut din latex, substanță naturală, extrasă din scoarța copacului. Europenii au fost încântați de acest material, prima sa utilizare fiind cea de gumă de șters. Alte întrebuințări nu prea avea cauciucul din două motive: atunci când era supraîncălzit, se topea, iar la temperaturi foarte scăzute se rupea.

În perioada anilor 1830, mai mulți cercetători au încercat să transforme cauciucul într-un material rezistent pe toată perioada anului, de la temperaturi foarte scăzute la temperaturi foarte ridicate. Charles Goodyear a fost unul dintre aceștia. Dându-și seama de potențialul acestui material, a încercat să rezolve aceste două probleme. În 1837, a primit primul brevet pentru că a reușit să modifice ușor cauciucul, transformându-l astfel într-un material cu care se putea lucra mai ușor.

În anul 1843, după multe încercări, Goodyear a descoperit soluția. Făcuse experimente cu sulf și latex, dar, neavând bani să continue cercetările, și-a mutat laboratorul acasă. Din greșeală, a scăpat o mixtură de sulf cu latex pe o plită încinsă și a constatat că, în loc să se topească, cauciucul s-a întărit și a format o suprafață asemănătoare cu materialele din piele.

Pentru a testa în continuare durabilitatea materialului, Goodyear punea câte o mostră a acestuia afară, în nopțile geroase de iarnă. Spre surprinderea sa, materialul nu s-a alterat. Reușise să descopere soluția: cauciucul era acum rezistent la apă, la temperaturi foarte scăzute și, în același timp, și la temperaturi foarte ridicate. Procesul acesta de modificare a cauciucului, prin care i se conferea această rezistență, se numește astăzi „vulcanizare”. În 1844, Goodyear a primit brevetul care-i acredita invenția.

Foarte multe obiecte din zilele noastre sunt făcute din cauciuc. Dar foarte puține dintre acestea folosesc cauciucul natural. Cea mai mare parte, de la pneuri și până la anumite componente ale motorului, au la bază cauciucul vulcanizat.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Related posts

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Switch to desktop version