Efectul sanctiunilor economice asupra populatiei Rusiei
Ceva neobisnuit se intampla in Rusia in aceste zile: se nasc mai putini copii ca anul trecut. Datele furnizate de Goskomstat, Serviciul Federal de Statistica al Rusiei, care compara numarul de copii nascuti in fiecare luna cu numarul copiilor nascuti in aceeasi luna din anul precedent indica o tendinta clara de scadere (cuprinsa, ca procent, intre 10% si 15%). Ce se petrece aici?
Desigur, la o populatie totala de aproximativ 146 de milioane de persoane, o pierdere de 157.000 de oameni nu este foarte semnificativa si a sugera faptul ca Rusia se afla intr-un fel de spirala a mortii demografice ar fi lipsit de respect. E-adevarat, rusii inca se situeaza in urma vecinilor europeni, dar ei, privind lucrurile la o scara mai mare, sunt mai sanatosi si traiesc mai mult decat in orice moment al istoriei lor.
Trebuie totusi sa explicam de ce rusii au brusc mai putini copii. Iar cea mai plauzibila ipoteza se leaga de sanctiunile economice occidentale. Cauza este simpla: sanctiunile economice au afectat economia Rusiei, iar saracia si incertitudinea economica care au rezultat i-au determinat pe rusi sa faca mai putini copii.
Exista suficiente dovezi in acest sens: Rusia a suferit doua socuri – sanctiunile din partea SUA si UE in 2014 si scaderea pretului global al petrolului (care asigura grosul exporturilor tarii) – iar urmarile s-au vazut imediat: o scadere economica de -3,7% din PIB, deficite bugetare si o rubla care s-a depreciat cu mai mult de 50% fata de dolar. Mai ingrijoratoare insa au fost explozia somajului si o crestere brusca a numarului de rusi care traiesc in saracie, de la 15,5 milioane in 2013 la 19,8 milioane in 2016.
Chiar si ministrul de finante al lui Putin, Alexei Kudrin, prognozeaza acum o degradare a nivelului de trai si, in mod logic, cu o asemenea perspectiva intunecata, familiile rusesti sunt reticente in a mai face copii.
Explicatia alternativa ar fi ca acestea sunt pur si simplu rezultatele unor tendinte demografice pe termen lung, care au inceput sa se manifeste imediat dupa caderea comunismului. Rusia a traversat in primul deceniu de dupa 1990, sub Boris Eltin, o catastrofa demografica fara precedent, caracterizata de o mortalitate ridicata si de o scadere drastica a sperantei de viata (la barbati), pana la 59 de ani.
Si, evident, faptul ca in anii ’90 s-au nascut mai putine fete inseamna astazi mai putine mame potentiale, producand astfel un „ecou” natural pe care demografii il asteapta de ani de zile. Asistam, deci, la inceputul unei contractii inevitabile pe termen lung a populatiei ruse care, pana in 2050, va face ca Rusia sa cada pe locul 15 in clasamentul tarilor cu cea mai mare populatie, dupa Filipine si Tanzania.
In concluzie, declinul demografic al Rusiei este foarte real si exista motive serioase sa credem ca sanctiunile occidentale au accelerat acest proces. De altfel, presedintele Vladimir Putin a recunoscut deschis ca sanctiunile economice dauneaza grav Rusiei. Impuse, in mare parte, ca urmare a anexarii ilegale a Crimeei de catre Kremlin in 2014, acestea au frant avantul economiei rusesti si au dus la reducerea natalitatii.
Si, pe de alta parte, au determinat si o cotitura in politica externa a Rusiei, motivand probabil amestecul Kremlinului in 2016 in alegerile prezidentiale din SUA si sprijinirea candidatului pro-Rusia, Donald Trump. Oricum, Putin are motive intemeiate sa-si doreasca ridicarea lor.
Mihai Balescu
Editorialist Manager.ro