Evenimente culturale recomandate de platforma de presă Intell News și de ziarul Ultima Oră
Expoziția-documentar „Maica Domnului în Icoana pe Sticlă” la Galeria Cozia Pasaj 1
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, organizează în data de vineri, 10 ianuarie 2025 două evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale.
Astfel, la ora 17,30, în Galeria Cozia Pasaj 1, va avea loc vernisajul expoziției-documentar „Maica Domnului în Icoana pe Sticlă”, a cunoscuților artiști iconari Ion și Aurora Filigean, precum și a celor patru copii ai lorꓽ Teodora, Ecaterina, Luca și Filofteia.
Expoziția personală „înCHIPuiri” a artistei Cornelia Gherlan la Galeria Artex
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, organizează în data de vineri, 10 ianuarie 2025 două evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale.
La ora 18,00, în Galeria Artex, se va inaugura expoziția personală „înCHIPuiri” a artistei Cornelia Gherlan, membru al Filialei de Grafică București a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Salonul Anual al Fotoclubului „Floarea de Colț” la Galeria Cozia Pasaj 2
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Fotoclubul „Floarea de Colț”, Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, organizează în datele de vineri, 10 și 11 ianuarie 2025 o serie de evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale și Zilei Fotografiei.
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Fotoclubul „Floarea de Colț”, Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea vă invită sâmbătă, 11 ianuarie 2025, la ora 14,00, în Galeria Cozia Pasaj 2, la deschiderea Salonului Anual al Fotoclubului „Floarea de Colț” din Râmnicu Vâlcea.
Expoziția ,,Triaj experimental” la Artoteca
Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită luni, 13 ianuarie 2025, la ora 17, la vernisajul expoziției TRIAJ EXPERIMENTAL.
Curatorii expoziției sunt Liviu Nedelcu și Gheorghe Dican.
Expoziția TRIAJ EXPERIMENTAL reunește lucrările Cristianei Culiță, Rodicăi Gherghinoiu-Croitoru și ale lui Vasile Rață, propunând o reflecție asupra proceselor de selecție, transpunere și redefinire a ideilor și materialelor supuse unui proces de filtrare, analiză și experimentare în drumul lor către expresia finală. Fiecare dintre cei trei artiștipropune o abordare distinctă, utilizând tehnici și medii variate, împărtășind un interes comun pentru reinterpretare și experiment.
Cristiana-Ștefania Culiță (n.1991) trăiește și lucrează în Galați, este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Galați, absolventă a Universității Naționale de Artă din București, specializarea Pictură (Master-2016).
Cu o profundă preocupare pentru fragmentare, casetare și serializare, artista utilizează elemente ce devin instrumente cheie în explorarea identității memoriei și percepției spațiale, prin intermediul compozițiilor abstracte, figurative sau fotografice.
Rodica Gherghinoiu-Croitoru (n.1977) trăiește și lucrează în Focșani, este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Vrancea, absolventă a Universității Naționale de Arte din București, specializarea Pictură (Master-2022).
Practicile sale artistice integrează elemente din abstract și simbolism, marcate de sensibilitatea față de interacțiunea dintre materie, textură și lumină. Artista își articulează viziunea printr-un dialog între structurile geometrice și spontaneitatea gestuală.
Vasile Rață (n.1966) originar din Republica Moldova, trăiește și lucrează în București, este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala București, absolvent al Universității Naționale de Arte din București, specializarea Pictură (1998).
Maria Bilașevschi îi descrie arta ca fiind un proces de “arheologie a propriilor structuri ale memoriei”, în care artistul cercetează rămășițe materiale și instrumente ce evocă supravegherea, controlul sau locuirea.
Formele și construcțiile sale nu sunt doar obiecte, ci prototipuri simbolice ce recompun conceptele de separare și conexiune.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 13 ianuarie – 7 februarie 2025, de luni până vineri, conform programului Artotecii BMB.
Salonul de iarnă al Filialei Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, dedicat Zilei Culturii Naționale
Filiala Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia și Teatrul Municipal Mr. Gh. Pastia sub egida Primăriei Municipiului Focșani, organizează la Galeria Trepte de istorie, din Focșani, Salonul de iarnă al Filialei Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, expoziție de artă vizuală dedicată Zilei Culturii Naționale.
Pe simezele Galeriei Trepte de istorie își vor prezenta creațiile: Iuliana Andreescu Cucu, Mihai Chiuaru, Gabriela Arghirescu Popa, Cristina Dimuș, Ștefan Dumitru, Laura Dumitru, Emilia Filip, Gheorghiță Galan, Rodica Gherghinoiu Croitoru, Cristi Însurățelu, Viorica Oana Kalany, Titi Leica, Liviu Nedelcu, Laurenţiu Nistor, Valeriu-Daniel Năstase, Laurențiu Păun, Elena Stoiciu, Marian Surăianu, Andreea-Gabriela Tudor, Monica Turcu, Monica Voicu,Gheorghe Zărnescu.
Alături de membrii Filialei Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România la acest eveniment vor fi prezenți și cinci invitați speciali, vicepreședinții Uniunii Artiștilor Plastici din România, Marius Barb, Gheorghe Dican, Gheorghe Pogan împreună cu actorii focșeneni Sorin Francu și Radu Pocovnic.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 14 ianuarie – 29 ianuarie 2025.
Evenimentul va avea loc marți, 14 ianuarie 2025, de la ora 17.00. Vă așteptăm la Trepte de istorie pentru a ne bucura împreună de acest minunat proiect expozițional.
Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București organizează, pe 15 ianuarie 2025, de Ziua Culturii Naționale, evenimentul Dor de Eminescu, care va cuprinde un program de muzică și poezie dedicat poetului nostru național.
Vor participa: rapsodul Lorena Oltean, soprana de origine albaneză Arlinda Morava acompaniată la pian de Adriana Alexandru, actorii Nae Alexandru, Cristina Deleanu și Eugen Cristea vor recita din poezia eminesciană.
Evenimentul marchează cei 174 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești și va avea loc în sala Victor Ion Popa din Sos. Kiseleff nr. 30, începând cu orele 11:00.
Expoziția “Regina Maria – Un veac și jumătate” la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
De asemenea, în Sala de Marmură, va fi deschisă expoziția Regina Maria– Un Veac și Jumătate, organizată de Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.
Evenimentul marchează 150 de ani de la nașterea Reginei Maria a României și ilustrează personalitatea legendarei suverane, cea care continuă să ne dăruiască lecții despre frumos, diplomație, sacrificiu, curaj, patriotism.
Expoziția aduce laolaltă o parte dintre cărţile Reginei Maria în ediţii princeps, una dintre ele fiind cu autograful acesteia.
Vor mai fi expuse tabachera reginei, un creion cu monogramă, un portret în peniță de la logodnă, fotografii, cărți poștale, reclame, timbre, medalii.
Expoziția este completată de planșe cu fotografii inedite, documente, acuarele și lucrări grafice reprezentative ale Reginei Maria și de asemenea va fi reconstituită atmosfera epocii prin expunerea unor piese vestimentare și accesorii din perioada 1900-1930.
,,Transformări vegetale/Psihic dinamic”: Marius Frățilă la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia
FRĂȚILĂ „Transformări vegetale/Psihic dinamic”, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, vernisaj sâmbătă,18 ianuarie 2025, ora 11,00.
Partea rațională, intelectuală a artei sale, prin conștientizarea destinului personal, dar și cea emoțională, prin evocarea naturii, care îl reinventează și unde își relevă sensibilitatea, sunt aduse în acest moment în același punct al conceptului artistic, ca o privire retrospectivă asupra unei perioade scurte de creație, privind ultimii patru ani. Figurativul și abstracția sunt sedimentate în forme repetitive și concretizate în compoziții parietale și instalații, artistul cercetând forma vizibilă în zona abordărilor vegetale, dar și pe cea invizibilă, prin reprezentarea portretelor impersonale, decupate în asamblaje sau conturate în pictură. Absența detaliilor faciale atrage după sine lipsa identității, psihologia golită de spirit și de însemne care ar face posibilă trăirea directă, fiind extinsă de artist la provocările lumii în care trăiește. Dar dacă privim mai atent conformația sa anatomică ne dăm seama imediat că aceste chipuri sunt autoreprezentări, care transcend realitatea, prin repetitivitatea lor depășind condiția statică, anostă a configurărilor, care vorbesc și despre ceea ce suntem noi. Marius Frățilă încearcă să se îndepărteze de cotidianul superficial și să rescrie o istorie personală a acceptării propriei identității, prin alăturarea a două direcții de reprezentare.
Una dintre acestea privește aparențele individului, care nu pot anula ființa, iar cealaltă se oprește asupra vegetalului abordat tranșant din perspetiva desenării formelor simple și expresive, cele două creând o simbioză și reconfortând psihicul artistului, ambele cercetări conceptuale recompunându-se osmotic.
Cadrajul figurii umane se substrage psihologiei particulare, înscriindu-se în generalitate, iar însemnele naturii sunt desenate hotărât, păstrând din acestea detaliul de forță al regenerării, adică inflorescențele. Indiferent dacă abordarea se concentrează pe instalație sau pe reprezentarea bidimensională, compoziția este recompusă de câte ori o cer sugestiile ideatice, iar cromatica are notele ei particulare prin alăturarea unor contraste puternice, ale căror tangențe sunt preluate din știința cromatogiei, dar au tonusul grav al destinului artistului.
Formele se află în mișcare, prin repetarea motivului sau prin articularea liniilor directoare, prin asimetrii continuând în planul picturii disonanațele din afara ei, articulate armonios în discursul plastic.
Cu mijloace de redare clasică, Marius Frățilă sintetizează eliptic o parte dintre forme și afirmă în mod clar ideea că omul este perfectibil, dar acesta se află în imposibilitatea acestei deveniri, întrucât resetarea lui abuzivă prin globalizare îi impune nu altă identitate, ci o falsă și persuasivă transformare, claustrându-l social și supunându-l unui comportament de tipul sindromului Stockholm.
Lucrările pot fi modelate după structura spațiului expozițional sau pot da o nouă arhitectură interioară galeriei unde acestea sunt așezate, pentru că Marius Frățilă poate să reinventeze aceeași idee în variate concepte, prin modelarea arsenalului său artistic în funcție de panotare, ceea ce poate schimba și mesajul.
Existența efemeră, sugerată prin suplețea formelor vegetale, prin evocarea furtivă, datorită subînțelesurilor din spatele reprezentării, face corp comun cu convenționalitatea figurii umane, un reflex al existenței după reguli, artistul spunându-ne cât de obositor este să fii om astăzi.
Asamblarea lucrărilor în instalații sau alăturarea în bidimensional, unele relevându-se prin dinamica repetiției și plasarea concentrică, ne determină să intuim referințele la cercurile vicioase, aflate în afara ierarhiilor, din care omul obișnuit nu mai poate ieși.
Marius Frățilă se află în spațiul vizual al contradicțiilor personale, ignoră ceea ce este în jur și se izolează în interiorul său, redefinindu-și atitudinea față de sine, prin punctarea disconfortului psihic creat de politic și social și care îl determină să facă un pas lateral și să se redescopere prin raportarea la lumea vegetală. (Ana Amelia Dincă).
Claudiu Victor Gheorghiu