Expoziţie INEDITĂ la Washington dedicată primei femei expertă în criminologie
De la analize ADN la studiul urmelor de sânge găsite la locul crimelor, multe dintre metodele folosite de criminalişti pentru a elucida misterul crimelor au fost încercate pentru prima oară de Frances Glessner Lee, o femeie pasionată de studiul crimelor şi criminalilor şi căreia îi este dedicată o expoziţie, la Washington, sub egida prestigiosului Institut Smithsonian, conform AFP.
Mulţi dintre experţii criminalişti americani au învăţat meserie studiind dioramele construite de Frances Glessner Lee, ce reproduc scenele unor crime pline de mister.
La mai bine de jumătate de secol după moartea sa, Frances Glessner Lee (1878-1962) a primit la Washington un omagiu bine meritat sub forma muzeului organizat de Institutul Smithsonian. Dioramele care reproduc scenele unor crime misterioase, opere tridimensionale ale acestei veritabile pioniere a anchetelor criminalistice, sunt expuse la Galeriile Renwick din Washington, în apropierea Casei Albe.
Originară din Chicago, Frances Glessner Lee a realizat începând cu vârsta de 65 de ani reproduceri ale unor scene de crime care, deşi încap într-o cutie de pantofi obişnuită, sunt construite cu o extraordinară atenţie la detalii.
Cu ajutorul unor bucăţi de lemn şi de materiale textile, artista a reconstituit interiorul unei bucătării unde o femeie zace la mică distanţă de plăcinta pe care tocmai o terminase de gătit, sau dormitorul în care pe pat se află victima într-o baltă de sânge, hambarul în care a fost găsit un fermier spânzurat sau o femeie găsită fără suflare lângă un pian.
Fiecare obiect reprezentat în aceste diorame cât mai fidel posibil poate constitui o probă pentru elucidarea crimei. Vizitatorii sunt chemaţi să-şi exerseze veleităţile de detectivi şi să-şi dea cu părerea dacă este vorba de o crimă, o sinucidere, de o moarte naturală sau accidentală.
Frances Glessner Lee a confecţionat cu multă răbdare aceste scene denumite „Nutshell Studies of Unexplained Death” (Studii ale unor morţi neexplicate) pentru a-i ajuta pe studenţii Departamentului de medicină legală de la Harvard să deprindă metodele de examinare ale scenei unei potenţiale crime într-o epocă în care ştiinţa medico-legală se afla la începuturi.
Frances Glessner Lee s-a născut într-o familie înstărită şi a fost obligată să se căsătorească de la vârsta de 19 ani, deşi ar fi dorit să urmeze studii superioare. Pasionată de crime şi de mistere, însă condamnată să trăiască o viaţă de mamă de familie din înalta societate, Frances a luptat din răsputeri pentru a-şi urma vocaţia. Divorţată, ea şi-a putut dedica viaţa pasiunii pentru criminalistică abia după vârsta de 52 de ani, când a încetat din viaţă şi fratele său şi a rămas moştenitoarea averii. A avut o relaţie de prietenie cu George Burgess Magrath, un eminent medic legist care a fost coleg de clasă cu fratele lui Frances.
Pentru activitatea ei care a dus la dezvoltarea criminalisticii, Frances Glessner Lee a primit gradul onorific de căpitan în Poliţia statului New Hampshire la 27 octombrie 1943, devenind şi prima femeie membră a Asociaţiei Internaţionale a Şefilor de Poliţie (International Association of Chiefs of Police).
„Frances Glessner Lee era generoasă, progresistă, perseverentă, încăpăţânată şi inovatoare. Pasionată de Sherlock Holmes, ea şi-a urmat instinctul dincolo de ceea ce societatea şi propriul ei tată considerau drept potrivit”, a declarat pentru AFP profesoara Katherine Ramsland, scriitoare şi expertă în domeniul medico-legal.
Sursa: AGERPRES
Foto: Women You Should Know