Expoziții recomandate de ziarul Ultima Oră și de platforma de presă bilingvă Intell News
Expoziția de pictură și desen ,,Despre lumină” a artistei Svetlana Mihăilescu la Galeria Romană
Venirea primăverii aduce la Galeria Romană o nouă expoziție a pictoriței Svetlana Mihăilescu, intitulată ”Despre lumină”.
Aceasta se va deschide marți, 4 martie 2025, începând cu ora 19:00 când va avea loc un dialog între Emil Ene, coproprietar galerie, Corina Șuteu, consultant cultural și artista Svetlana Mihăilescu.
Artista este deja la treia expoziție personală în cadrul Galeriei Romană și după cum ne-a obișnuit, pe simeze vor fi expuse lucrări cu peisaje, grădini înflorite, naturi statice, ferestre etc, însă, de data aceasta, personajul principal este lumina, așa cum ne mărturisește Svetlana Mihăilescu: ”Mirajul, miracolul luminii este faptul că ea relevă formele și culorile. În mod natural, lumina este dată de soare sau de lună: lumina caldă a zilei și cea rece a nopții. Razele sunt mesagerele ei. Uneori sunt vizibile, alteori difuze. Uneori sparg suprafața lucrurilor, alteori sunt absorbite sau reflectate înapoi în funcție de felul materialelor pe care le întâlnesc în cale. Modul în care suprafața reflectă lumina definește materialul pe care îl recreezi ca plastician (…) Pentru mine a picta, a desena înseamnă un alt mod de a investiga lumea”.
Svetlana Mihăilescu a studiat, în perioada 1969 – 1970, desen și pictură sub îndrumarea maestrului Vasile Grigore. Între 1970 – 1972 a participat la cursurile Universității Fine Arts, Ottawa, Canada și la cursuri de vară la Escuella superior de bellas artes San Fernando, Madrid, Spania. Este licențiată în 1974 a Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu”, din București, secția Pictură de Șevalet, profesor Constantin Blendea. Între 1974 – 1977, este angajată la ”Studiourile Cinematografice București”, Buftea. A lucrat ca Scenograf de Costume la peste 60 de filme de lung si scurt metraj, obținând numeroase premii.
,,Arta Svetlanei Mihăilescu este în primul rând un exercițiu de observare, de luare în posesie a lumii prin privire, un mod de a investiga realitatea prin desen, prin pictură. Un exercițiu care, dată fiind varietatea temelor sale, pare că nu se epuizează niciodată: curiozitatea privirii nu cunoaște limite căci, ne arată artista, pare că e mereu ceva acolo, în jurul nostru, demn de consemnat. Căutarea e mereu reiterată, motivele se succed, se repetă, se acumulează. Astfel, corpusul său de lucrări devine un soi de inventar, inevitabil parțial, al lumii din jur (…)
În tot acest proces, lumina joacă un rol esential. Desigur, orice pictură are lumina ei, căci aceasta modelează forme, creează raporturi cromatice și ghidează percepția. Însă, la Svetlana Mihăilescu, lumina devine chiar subiect al compoziției. Lucrările par că pulsează, suprafețele freamătă, căci ele conțin lumina: reflexiile nu sunt doar un efect optic, ci un temei ontologic, dacă putem spune așa (..) lumina nu este doar un mijloc de investigare ci, până la urmă, un instrument de definire a realității și a emoției întâlnirii cu ea (…)” – Conf. univ. dr. Horea Avram, 2025.
Expoziția este deschisă în perioada: 4 – 31 martie 2025.
Program galerie: Luni – Vineri: 10:00 – 18:00, Sâmbătă: 10:00 – 15:00
Parteneri media: Catena pentru Artă, Fildas Art, Senso Arte, Evenimentul Zilei, Capital, Intell News, Modernism, Agenția de carte, Ultima Oră, Curatorial, Empower Artists, TVR 1, TVR Cultural, Ceaşca de cultură, Asti Art Hotel, Propagarta.
Vasile Mureșan Murivale: expoziția ,,Istorii Queer-Anotimpul uitării” la Centrul Artelor Vizuale – C.A.V./Galeria Căminul Artei(parter și etaj)
UAP Filiala Pictură București organizează la Centrul Artelor Vizuale – C.A.V./Galeria Căminul Artei(parter și etaj) expoziția ,,Istorii Queer-Anotimpul uitării” cu lucrări semnate de artistul Vasile Mureșan Murivale, în perioada 28 februarie-14 martie 2025.
Expoziția se poate vizita la sediul galeriei din str. Biserica Enei nr. 16.
Expoziția de ceramică ,,Coralis” a artistului Silviu Ioan Soare la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia
Silviu Ioan Soare, ,,Coralis”, expoziție de ceramică la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, Galeriile Arcadia, vernisaj sâmbătă, 1 martie, ora 13:00.
Organizator: Clementina Tudor. Curator: Ana Amelia Dincă, critic de artă.
Ceramica lui Silviu Ioan Soare pornește de la structuri naturale, de la organicitatea unor forme care îi permit să trateze problema pigmenților nu numai în notele lor tehnice, ci și în cele estetice. Spațiul compozițional este cuprins integral de privirea noastră, vizibilitatea este maximă, iar detaliile sunt numeroase, artistul ceramist folosindu-se de repetitivitatea lor pentru a reprezenta un ritm și o dinamică a volumului, care intensifică mișcarea deopotrivă pe suprafața tridimensională și, de multe ori, pe conformația soclului. Metamorfoza diferitelor ecrescențe și însemne obținute prin modelare caută expresivități, care îi conferă ceramicii sale o dublă plasticitate, prin efectele de culoare și prin amplitudinea formei. Fiecare lucrare are un mod unic de realizare, fiind irepetabilă, ridicarea la mână permițând un joc al configurațiilor analitice și ritmice. Acestea sunt susținute de linii mai scurte sau mai prelungi, unele ascuțite, altele având terminații asemeni unor tentacule, apoi de suprafețe ce par accidentale prin denivelarea lor intenționată. Între acestea, spațiile aflate în relație cu lumina merg în aceeași direcție cu imperativele unei dinamici conținute de fiecare reprezentare. Reținute în galbenul diafan, în roșul intens și în albastrul în degradeuri, în verdele potolit sau crud al pigmentului, compozițiile sunt un spectacol de culori și structuri, arhitecturând prin elansarea pe verticală ori prin menținerea orizontalității, elementele care aparțin unei lumi imaginare, având punctul de pornire în policromiile acvatice. Spațialitățile create sunt sesizabile prin alternanța dintre plin și gol, corporalitatea construcției fiind bine închegată de consistența amănuntelor expresiv conectate la ansamblu, de iluzia efectelor de pietre prețioase prin implicarea glazurilor, trecute prin laboratorul personal al experiențelor tehnologice. Imobilitatea formei prin însușirea statică, monolitică este anulată de tensionarea numeroaselor inflorescențe, de caracterul senzorial al materiei modelate, compozițiile putând fi privite ca un ronde-bosse, dar și de sus, ochiul fiind condus de registrele concentrice spre interiorul gol al formei, în egală măsură, focalizarea pe un centru de interes petrecându-se atunci când relieful înalt este actantul principal. Virtuțile expresive reies din formele modulare de variate dimensiuni și conformații, așezate regulat, cu stabilitate, autonomie și echilibru, inclusiv când asimetria devine mijloc de plasticizare a formelor generale, complex concepute. Repartizarea acestor componente după principii ale dezvoltării implică suprafețe vibrate formal și cromatic, punând și mai mult în evidență anumite distorsiuni expresive, rezultate din impresiunea degetelor și din factura unor inserții fitomorfe, așa cum sunt frunzele și florile, formațiunile din regnul adâncurilor, grupajele de elemente amintind de caracatițe și corali sau o faună profilată din acumulările subconștientului. Acestea denotă în permanență un balans vizual în procesul de creație al artistului, atunci când apar evocări ale genezei unor forme abia ivindu-se din matca lor acvatică și atunci când în construcția mentală a artistului intervine verticalizarea formei, aflată în deplina sa procesualitate de dialogare cu spațiul – Ana Amelia Dincă.
Expoziția de pictură a artistei Stela Maria Lucici la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia
Stela Maria Lucici, expoziție de pictură la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia, Sala ,,Atelier”, vernisaj sâmbătă, 1 martie, ora 13:30.
Curator: Clementina Tudor. Prezintă: Ana Amelia Dincă, critic de artă.
Relația dintre culoare și desen, dintre suprafața suport și însemnările sonore ale liniilor definește arta Stelei Maria Lucici. Atât în colajele textile, cât și în pictură, unitatea de viziune este constituită pe un limbaj vizual adaptat unei sensibilități sporite pentru forma clară, născută din logica geometriilor. Cromatica se așează domol în spațiul bidimensional, care, prin casetoanele asamblate sau de sine-stătătoare, susține echilibrul grafismelor modelate divers și expresiv. Ductul linear, dispus concentric și repetitiv, în plasticități variate, consemnează asimetrii de o finețe extremă, așezate grupat asemeni unor șoapte sau ca niște strigăte care se pierd în clepsidre stilizate. Însă, totul are o logică, suprafața vibrează în jurul unui ax central imaginar, în funcție de care Stela Maria Lucici esențializează timpul, ciclicitatea existenței fiind marcată prin sugestia unor elemente ale genezei, forme primordiale și de habitat, însemne ale culturii și spiritualității noastre, de la sugestii ale vechii arhitecturi în lemn până la o deplină esențializare brâncușiană. Negrul face parte întotdeauna din recuzita cromatică a artistei, rama fiind actantul direct al discursului. Susținând stilistic lucrarea, autoritatea estetică a negrului rezidă în acest caz din pigmentarea lui în note catifelate, plasarea în ambianța ocrului, oranjului sau a unui albastru diamantin, având forța neutralizării culorilor din vecinătate, pe care le pune în evidență și mai mult cu materialitatea lui tectonică. Având putere absolută de impact, această energie acromatică, punctând dorința de exaltare a lumii interioare a artistei, captează luminscențe printre traseele gestuale, mai reținute sau mai dezinvolte, răzlețe ori tensionate recurent, coagulate într-un punct sau inundânt suprafața. Selecția culorilor este una specifică plasticienei operând cu puține nuanțe ce susțin corporalitatea compoziției. Formula care îi personalizează discursul vizual este contrastul dintre negru abordat ca suprafață, structurând sintetic imaginea alături de alte două/trei pete tonale, care sunt dominate de caracterul linear al juxtapunerilor, obținute din ducturi grafice. Conformația imaginilor este definită de un centru suport fixând armonic în pagină forma unui totem aparținând sufletului artistei, protejându-i energiile creatoare și conferindu-i flexibilitatea necesară în a-și concretiza identitatea artistică – Ana Amelia Dincă.
Expoziția de pictură a artistului Cristian Sima la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia
Cristian Sima, expoziție de pictură din ciclul ,, Povești adevărate” la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia, Sala ,,Atelier”, vernisaj sâmbătă, 1 martie, ora 13:30. Artistul este membru al UAP Vâlcea.
Curator: Clementina Tudor. Prezintă: Ana Amelia Dincă, critic de artă.
Scenele de interior potențează capacitatea artistului de a înțelege compoziția, sursele iconografice aflându-se în cultura sa, în deschiderea pe care o are pentru discipline ale gândirii, pentru asocieri inedite de idei și elemente. Cristian Sima are o complexitate în construirea micilor istorii ale ființei, asociind aspecte verosimile cu anumite componente fantastice, astfel încât, câmpul imagistic să devină incitant prin asamblajele vizuale. Situațiile în care sunt implicate personajele au nevoie de acea susținere cromatică, necesară amplificării mesajului declanșator de povești. Istorisirile imaginate, având chei esoterice de interpretare și o simbolistică implicând bucuriile și tristețile omului, sunt conturate într-o abordare figurativă, căutând mereu un „ceva” care să înlăture eșecurile cotidiene și să găsească sensurile potrivite existenței. Forțele exterioare, care influențează nefast soarta omului sunt menținute în afara spațiului imaginii, iar ceea ce vedem noi esențializează dorința de bine și bucurie. Circumstanțele în care omul încearcă să se echilibreze sunt narate de Cristian Sima sub forma unor metafore, reașezând liberul arbitru pe lista priorităților existențiale. Diferite gesturi și simboluri, muzicanți și arlechini, cortine și păsări, plasează prezența insului în acțiuni care să-i evoce și mai mult latura fantastică și puterea de a-și purta cu sine visele, de a-și prioritiza o viață care să îi păstreze nealterat spiritul. Pe de altă parte, spectacolul aparent al unei lumi mereu surprinzătoare, în căutarea fie și a unor bucurii mărunte, implică și o atenție a artistului pentru figura umană și pentru trăirile care se pot citi în funcție de aspectul decorului teatral și misterios. În compozițiile lui Cristian Sima apare mereu surpriza marcată de un element, de o scenografie, proiectându-i sensul într-o direcție neașteptată. Lumina nu este uniformă și implică, prin conotațiile ei simbolice, o anumită stare de beatitudine și o mișcare susținută, mai ales, prin gesturile delicate ale personajelor. Tenta alegorică creează un balans între dramă și bucurie, între stări euforice și ideea călătoriei continue a omului prin intermediul imaginarului. Articularea atmosferei compoziției prin contraste terne percutează într-o simbioză între lumină și culoare, între un dramatism abia perceptibil și impresia de izolare în geometria timpului – Ana Amelia Dincă.
Expoziția de fotografie a artistului Augustin Vlad Mihai Lucici la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia
Augustin Vlad Mihai Lucici, expoziție de fotografie la Centrul Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea” din Slobozia, Sala ,,Atelier”, vernisaj sâmbătă, 1 martie, ora 13:30.
Curator: Clementina Tudor. Prezintă: Ana Amelia Dincă, critic de artă.
Expoziția de pictură ,,Abstrageri- cosmos” a artistului Dragoș Botezat la Galeriile de Artă ale Academiei Române
„Abstrageri- cosmos”, expoziție Dragoș Botezat, miercuri, 5 martie, ora 18:00, Galeriile de Artă ale Academiei Române.
Curator: Ana Amelia Dincă, critic de artă.
,,Abstrageri- cosmos” reunește o selecție a recentelor proiecte expoziționale ale lui Dragoș Botezat, în ideea esențializării datelor metafizice, care transpar în mesajele acestuia, generând o punte între nevoia artistului de a se raporta la trecut, la amintirea părinților, și felul cum memoria lor este receptată în pictura sa. Privită din acest unghi, abordarea vizuală se concentrează pe aparența unei alte prezențe a sufletului de după dispariția ființei, tratată în termenii vizuali ai unui Paradis imaginat.
Pictorul își plasează în context rememorarea celor dragi, cărora le simte energia venită dinspre Câmpiile Elizee, reconstruite pentru fericirea lor infinită și iluzorie.
Crearea universurilor concentrice ale existenței prin sugestii imagistice, prin ciclicitatea dintre lumină și întuneric, prin prezența spiritului artistului care își restaurează memoria ca o continuitate a celorlalte două ființe, integrate cunoașterii absolute, al căror ADN își află continuitatea în lucrări receptând închisuri și deschisuri, contraste și interogații.
Demersul vizual se află în simbioza artistului cu trecutul recent, afectiv și irecuperabil, pe care îl poartă cu sine, extrapolându-l prin pictură.
Compozițiile nu au structuri inactive, ci doar componente tensionale, care conlucrează la vizibilitatea parametrilor plastici prin desen și culoare, prin date care transpar din subconștient, fiind concretizate în această etapă de creație. Acum apar pentru prima dată două siluete a căror radiație cromatică se extinde surdinizat pe suprafața compozițiilor, semn că transcendența nu este chiar atât de imperceptibilă.
Personajele cu anatomie pierdută în efectele de culoare, ivindu-se ca niște duhuri dintr-o atmosferă tonală al cărei halou nu prezintă întreruperi de ritm, au continuitate cu planurile și materialitățile din jur.
Aceste efigii sunt plasate într-un Cosmos interior, depozitar al intuiției și al spațiilor abisale, reverberate într-o energie, care învăluie simțurile artistului, problematizând raportul dintre viață și moarte, dintre tensiunile existenței, dintre palpabil și imaterial.
Nostalgia după vremurile copilăriei, după chipurile și glasurile părinților activează ideea de dor, de sentimente și experiențe trăite alături de aceștia, reverberațiile venite dinspre origini, păstrând nealterată îngemănarea spiritului său cu ecoul unui cod genetic rematerializat abstract, prin substanța picturii și prin imagini încărcate de spiritualitate – Ana Amelia Dincă.
Claudiu Victor Gheorghiu