Ferestre recuperate din fragmente și un grânar transformat în spații de cazare. Restaurările din Secuime, în noul episod „Cine ascultă o casă?”
- Restaurările Castelului Daniel din Vârghiș, Castelului Ugron din Filiaș și Casei parohiale romano-catolice din Lăzarea sunt prezentate în al patrulea episod al seriei „Cine ascultă o casă?”, disponibil pe canalul de YouTube Cronicari Digitali.
- Fragmente de piatră recuperate, încăperi istorice adaptate unor utilizări noi și o pictură ornamentală descoperită sub văruială arată ce presupune grija pentru patrimoniu și pentru viitorul său.
La Castelul Daniel din Vârghiș, fragmente de piatră adunate din ziduri în timpul cercetării au permis refacerea unor ancadramente de ferestre.
La Castelul Ugron din Filiaș, un fost grânar a fost adaptat pentru cazare, cu structura istorică din lemn păstrată la vedere.
La Lăzarea, restaurarea casei parohiale romano-catolice a recuperat o pictură ornamentală și a redeschis spații modificate prin intervenții anterioare.
Lucrările de restaurare și deciziile specialiștilor care le-au făcut posibile sunt prezentate în episodul 4 al seriei „Cine ascultă o casă?” din 2026, realizată de Cronicari Digitali.
Ce se poate recupera din materialul original, cum pot fi adaptate spațiile istorice unor utilizări noi și ce se păstrează pentru o restaurare ulterioară?
Lucrările de la cele trei clădiri ilustrează decizii concrete ale specialiștilor, condiționate de descoperirile din șantier, de buget și de folosirea clădirilor după restaurare.
Castelul Daniel și o fereastră refăcută din fragmente
La Vârghiș, în județul Covasna, cercetarea Castelului Daniel a continuat pe parcursul șantierului.
Arhitectul Köllő Miklós explică felul în care descoperirile au modificat proiectul: fațada renascentistă păstrează tencuiala și ancadramentele originale, iar o tâmplărie înzidită a oferit modelul pentru reconstituirea tâmplăriei ferestrelor.
Restauratorul de piatră Baróti Hunor povestește cum fragmentele strânse de istoricul de artă au putut fi potrivite cu elementele rămase în ancadramente. Cercetarea a făcut posibilă recuperarea unor piese care riscau să fie pierdute.
„Din acel moment era limpede ce aveam de făcut: ceea ce ar fi putut ajunge moloz a revenit la locul său inițial”, spune Baróti Hunor.
Köllő Miklós explică de ce unele descoperiri sunt conservate și acoperite, pentru o restaurare ulterioară, atunci când bugetul nu permite tratarea lor corespunzătoare. Alegerea a ceea ce poate fi arătat publicului ține de protejarea materialului istoric, de resurse și de felul în care se poate înțelege clădirea în ansamblu.
Castelul Ugron și o nouă utilizare pentru vechiul grânar
La Filiaș, în județul Harghita, restaurarea Castelului Ugron pune în relație capela, încăperile de reprezentare și parcul. Fragmente de grinzi, elemente de piatră și o porțiune de parchet baroc păstrată au oferit repere pentru recuperarea spațiilor istorice. O pardoseală de sticlă din zona recepției permite observarea bolților și face vizibilă o parte din construcția veche.
Adaptarea grânarului pentru cazare a cerut o soluție la problema înălțimii reduse a nivelurilor. Structura interioară din lemn, independentă de zidurile exterioare, a fost demontată, completată și remontată cu distanțele necesare noii utilizări. Elementele originale au rămas vizibile, astfel încât încăperile să păstreze senzația unei clădiri vechi de aproape două secole.
Aceste intervenții lansează o întrebare esențială pentru restaurare: cine va îngriji clădirea după încheierea lucrărilor și din ce resurse?
„Cum vor supraviețui aceste monumente? Cum pot fi susținute în timp aceste monumente?”, întreabă arhitectul Köllő Miklós, la Filiaș, cu referire la folosirea monumentelor, la susținerea lor economică și la responsabilitatea comunității.
La Lăzarea, o casă parohială își recuperează spațiile istorice
Casa parohială romano-catolică din Lăzarea, județul Harghita, și-a păstrat volumetria originală, o bună parte din tâmplăriile originale, cuptorul vechii bucătării și pivnița.
Sub văruiala albă a sălii de onoare, sondajul stratigrafic a scos la iveală o pictură ornamentală realizată cu șabloane. Echipa unui restaurator din Lăzarea a lucrat opt luni la refacerea ei.
Lucrările au eliminat scara exterioară adăugată ulterior, au redeschis logia și prispa din spate, au refăcut accesul original prin logie și au înlocuit tabla cu învelitoarea din țigle solzi.
Tâmplăriile originale au fost restaurate, iar cele schimbate în timp au primit replici ale ferestrelor istorice. Tencuielile exterioare și interioare au fost păstrate cât s-a putut.
Lucrările și explicațiile specialiștilor sunt prezentate în cel de-al patrulea episod al seriei de documentare video „Cine ascultă o casă?”, realizată de Cronicari Digitali.
Episodul este disponibil pe canalul de YouTube Cronicari Digitali.
Împreună, pentru patrimoniu
Seria documentară video face parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” ediția a V-a, derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură.
Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul ASTRA.
Partenerii media ai proiectului sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Igloo Magazine și MATEK.
Despre Cronicari Digitali
Platforma Cronicari Digitali, produsă de agenția de PR Zaga Brand, Asociația Human Made Art și Institutul Național al Patrimoniului, a reușit să aducă alături o comunitate vastă de oameni preocupați de valori culturale, personalități, experți, vedete, creatori de conținut, și derulează anual proiecte offline și online care se disting prin creativitate și modalități inovative de storytelling digital.
Cronicari Digitali dezvoltă produse new media, social media, BTL, PR pentru branduri și instituții preocupate de patrimoniul cultural, turism cultural, gastronomie, multietnicitate și comunități.
Facebook.com/cronicaridigitali
Instagram.com/cronicaridigitali