Germania. Tendințe periculoase. Munca – tot mai puțin apreciată

Mai mult de jumătate din germani cred că nu mai merită să muncești, conform unui sondaj ale cărui rezultate au fost publicate pe 5 septembrie 2023, sondaj realizat de Institut für Systemisches Arbeiten (Institutul pentru Muncă Sistemică, INSA) după anunțarea planului guvernului de la Berlin de a crește plățile pentru asistență socială și alocațiile pentru copii (https://cursdeguvernare.ro/germanii-intreaba-merita-sa-muncesti-beneficii-sociale-crestere.html): Guvernul german a anunțat că majorează beneficiile, introduse pentru prima dată în 2005, pentru a combate sărăcia în rândul copiilor și pentru a-i ajuta pe cetățeni să facă față inflației, dar a declarat că nu dorește să-i descurajeze pe oameni să muncească. Plățile de asistență socială, denumite „banii cetățenilor”, de care beneficiază peste 5,5 milioane de șomeri din Germania, vor crește din 2024 la 563 de euro pe lună, față de 502 de euro în 2023, pentru persoanele singure. Suma se adaugă costurilor pentru chirie și asigurărilor de sănătate pe care guvernul le acoperă pentru cei care primesc beneficii sociale.

Creșterea aceasta coincide cu anunțarea unei creșteri semnificative a sprijinului pentru părinții cu venituri mici, începând  din 2025. Aceștia vor primi până la 636 de euro pe lună pentru primul lor copil și încă 530 de euro pentru fiecare alt copil. În prezent, suma este de 250 de euro pe lună per copil.

Cu un salariu minim de 12,4 euro pe oră sau un venit net de 1.450 de euro pe lună, 52% dintre germani socotesc că nu mai merită să lucreze, întrucât cei care au un loc de muncă cu normă întreagă remunerat cu salariul minim nu câștigă semnificativ mai mult decât cei care trăiesc din beneficii, arată sondajul realizat de INSA. Germanii sunt foarte divizați în legătură cu acest subiect, 45% pronunțându-se pentru majorarea beneficiilor, iar 44% fiind împotrivă, conform sondajului.

Ministrul de Finanțe Christian Lindner a declarat într-o prezentare referitoare la alocația de bază pentru copii, că prestațiile nu ar trebui să-i descurajeze pe oameni să muncească: „Preocuparea noastră este să menținem stimulentele pentru muncă”, a spus Lindner, adăugând că angajarea ar fi o condiție prealabilă pentru a avea acces la unele alocații, întrucât șomajul parental este un factor cheie al sărăciei copiilor. „Cel mai bun mod de a depăși sărăcia este munca”, a spus el.

”Omul bolnav al Europei”

Germania este din nou ”omul bolnav al Europei”, potrivit lui Hans-Werner Sinn, preşedinte emerit al Institutului Ifo, iar provocările pe care le ridică, în special referitoare la strategia energetică, ar putea fi în beneficiul partidelor de dreapta din ce în ce mai populare (https://www.stiripesurse.ro/germania-este-omul-bolnav-al-europei-economist_3061388.html, postat pe 10 septembrie 2023): sintagma ”omul bolnav al Europei” este folosită din nou în ultimele săptămâni pentru Germania, în condiţiile în care producţia manufacturieră continuă să se clatine în cea mai mare economie din Europa, iar ţara se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei. „Are legătură cu industria auto, care este inima industriei germane şi multe lucruri depind de aceasta”, a spus Hans-Werner Sinn. Automobilele au fost principalul produs de export al Germaniei în 2022, reprezentând 15,6% din valoarea bunurilor vândute în străinătate, arată datele Biroului Federal de Statistică.

Germania a raportat un deficit de comerţ exterior pentru prima dată în ultimele decenii în mai 2022, în valoare totală de 1 miliard de euro (1,03 miliarde de dolari). Ţara a trecut astfel pentru scurt timp de la excedent comercial la deficit comercial, adică a importat mai mult decât a exportat; de atunci, Germania a revenit la excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro în iunie 2023, potrivit Biroului Federal de Statistică, dar exporturile germane rămân slabe în comparație cu alte perioade. Hans-Werner Sinn a declarat că îndoielile investitorilor cu privire la fezabilitatea obiectivelor de sustenabilitate ale Germaniei contribuie, de asemenea, la descrierea ţării ca fiind ”națiunea bolnavă a Europei”.

Un obiectiv aflat în vizorul Guvernului german este ca țara să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Unii au descris ambiţiile Germaniei de a se îndepărta de gazul rusesc ca fiind ”extrem de optimiste”, în special în privinţa obiectivelor climatice ale ţării. În acest sens, Hans-Werner Sinn a declarat că o dependenţă de tehnologiile regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, ar cauza o problemă de volatilitate, care ar putea ridica probleme pentru întreprinderile germane: ”Trebuie să umplem aceste goluri cu energie convenţională, astfel încât este foarte dificil să avem această structură dublă pe care va trebui să o susţinem în viitor. Pe de o parte, energia verde volatilă şi pe de altă parte, energia convenţională pentru a umple golurile. Acesta este un cost dubluși un curs dificil pentru Germania, care ar putea pierde astfel între 2% şi 3% din capacitatea sa industrială actuală pe măsură ce companiile îşi mută operaţiunile în ţări în care gazele şi electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudită”.

Incertitudinea privind preţurile energiei a contribuit probabil la o prăbuşire a sentimentului mediului de afaceri, spune și Holger Schmieding, economist şef la Berenberg Bank din Hamburg, convins că ”incertitudinea politică actuală şi consternarea cu privire la planurile guvernamentale pe jumătate pregătite nu sunt factori structurali care par să reţină economia germană pentru mult timp”. Dar, există semne tot mai evidente de dezamăgire a publicului în ceea ce priveşte trecerea la o Germanie mai sustenabilă, pe măsură ce oamenii resimt impactul costurilor mai mari.

Hans-Werner Sinn sugereză că vor exista ramificaţii politice ca urmare a accentului pus pe sustenabilitate: ”Există în mod clar o reacţie negativă. Populaţia se îndreaptă acum spre dreapta„, a spus acesta referindu-se la popularitatea partidului de dreapta, Alternativa pentru Germania, care a câştigat pentru prima dată alegerile pentru Consiliul districtual în iunie 2023.

Scade încrederea în Guvernul țării

Guvernul cancelarului german Olaf Scholz a înregistrat cel mai scăzut nivel de aprobare de la venirea la putere în 2021 (Satisfaction in German government plummets (msn.com), postat pe 1 septembrie 2023): sondaje de opinie realizate la începutul lunii septembrie 2023 arată minime record pentru guvernul cancelarului Olaf Scholz, în timp ce conservatorii Creștin Democrați (CDU) de opoziție, precum și Alternativa de extremă dreapta pentru Germania (AfD) își continuă tendința ascendentă.

Doar 19% dintre respondenți au declarat că sunt „foarte mulțumiți” sau „mulțumiți” de performanța guvernului lui Helmuth Scholz, cel mai scăzut rating de satisfacție din Deutschlandtrend pentru guvernul german de când coaliția și-a început activitatea în decembrie 2021.

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

Comments

comments