Google Maps și inflamarea disputelor teritoriale

Disputele teritoriale dintre state sunt povești fără sfârșit. Și Google Maps a intrat în această centrifugă, în ultimii ani, din cauza serviciilor de cartografiere care au puncte nevralgice în mai multe locuri de hotar din lume.

În 2010, trupele din Nicaragua au invadat insula Calero, din Costa Rica, după ce au înțeles-o ca făcând parte din teritoriul statului lor.

Eden Pastora, comandantul armatei, folosise Google Maps pentru a planifica misiunea – Google Maps a plasat în mod eronat 2,7 kilometri de graniță ca parte a statului Nicaragua.

Costa Rica a fost uimită de invazie, întrucât vechile dispute fuseseră tranșate în… 1897, când teritoriul a fost predat statului Costa Rica. S-a iscat un scandal internațional de proporții.

Confruntarea dintre Rusia și Ucraina asupra Crimeei a fost deranjantă pentru Google. O încercare de a eticheta teritoriul ca parte a uneia dintre națiunile rivale ar provoca în mod cert probleme cu cealaltă.

Utilizatorii Google Maps din Ucraina văd Crimeea ca parte a Ucrainei, în timp ce utilizatorii din Rusia văd Crimeea ca o entitate diferită de Ucraina. Utilizatorilor din alte țări li se arată că regiunea este în dispută.

Alte servicii de cartografiere oferă rezultate similar – Bing și OpenStreetMap arată Crimeea ca parte a Ucrainei, în timp ce Yandex (un motor de căutare rus) arată Crimeea ca parte a Rusiei.

Scarborough Shoal este puternic contestat de China și Filipine. De fapt, aceste națiuni nici măcar nu sunt de acord asupra numelui său sau a ceea ce este cu adevărat.

China spune că bancul este de fapt o insulă și o numește Insula Huangyan. Filipine insistă asupra faptului că zona este un banc de nisip și o numește Bajo de Masinloc. Comunitatea internațională îl recunoaște, de asemenea, astfel, dar îl numește Scarborough Shoal.

În 2012, ambele națiuni au fost aproape de conflict armat după ce o navă de război filipineză a încercat să evacueze câteva bărci chineze din zonă.

Google a picat în dispută atunci când a etichetat pe hărțile sale bancul de nisip contestat drept Insula Huangyan. Filipine a protestat, iar reacția a inflamat și mai mult tensiunea, întrucât în același timp ambele națiuni se aflau în dispută pentru Insulele Spratly, pe care le revendică amândouă.

Kashmir este una dintre cele mai contestate și militarizate granițe din lume. India și Pakistanul revendică proprietatea asupra întregii regiuni, chiar dacă fiecare controlează doar o parte din aceasta.

China este, de asemenea, în ecuație, întrucât controlează o parte din Kashmir, complicând și mai mult disputa de frontieră. Având în vedere istoria turbulentă a zonei, este de înțeles de ce Pakistanul s-a supărat când Google Maps a arătat Azad Kashmir, o parte sub controlul său, și Hotan County, o parte sub controlul Chinei, ca parte a… Indiei.

Ca și cum nu era de ajuns, Google Maps a arătat, de asemenea, munții K-2 și Nanga Parbat, care se află în Pakistan, ca fiind tot în India, iar Islamabad, capitala Pakistanului, a fost plasată mai aproape de India decât este de fapt.

Arunachal Pradesh este un alt teritoriu disputat între India și China. Ambele națiuni au intrat chiar în război asupra teritoriului, în 1962. Deși India consideră acum Arunachal Pradesh drept unul dintre cele 29 de state ale sale, China insistă că face parte din sudul Tibetului.

În 2009, a ieșit la iveală faptul că Google Maps afișează rezultate diferite, în funcție de țara din care căuta utilizatorul. Arunachal Pradesh a fost prezentat ca parte a Indiei pentru indieni și o parte a Chinei pentru chinezi.

Scandaluri și confruntări

În august 2018, 137 de state membre ale Națiunilor Unite au recunoscut Palestina ca țară. Cu toate acestea, alte națiuni nu recunosc existența sa. În 2016, Google a fost acuzat că a eliminat Palestina de pe hărțile proprii. Spațiul a apărut pe hartă, dar a rămas fără nume.

Și Germania are o dispută cu Țările de Jos cu privire la locația exactă a frontierei lor de-a lungul estuarului Ems, deși ambele națiuni sunt de acord că estuarul conține granița lor.

Google a aprins dezbaterea când a etichetat o parte a estuarului – despre care ambele națiuni sunt de acord că aparține Germaniei – în dreptul olandezilor. Zona, numită Golful Dollart, are un port care deservește orașul Emden, plasat ca parte a teritoriului Olandei. Deși oficialii orașului au contactat Google, eroarea nu a fost corectată.

Insula Perejilor este un mic spațiu nelocuit în largul coastei Marocului, din Africa de Nord. Mai degrabă o stâncă decât o insulă, regiunea este un motiv de dispută între cele două state, care o revendică.

În timp ce Spania o numește Isla de Perejilor, Marocul a denumit-o Leila. În iulie 2002, insula chiar a fost în centrul unei confruntări între cele doiă națiuni, după ce a fost ocupată de câțiva soldați marocani.

Spania și-a desfășurat propria armată pentru a expulza marocanii și ambele state au rămas într-un impas, până când SUA au intervenit.

Spania și Marocul au fost de acord să abandoneze insula, care care nu a mai fost deținută de nicio națiune, dar Google a reînviat conflictul în 2010, când a plasat insula ca parte a teritoriului Marocului. Ulterior, gigantul a clarificat că a fost vorba despre o eroare și plasează insula insula drept „teritoriu disputat”.

China și Taiwanul au avut o relație tensionată de când Taiwanul s-a declarat o națiune independentă. Dar în timp ce Taiwanul insistă asupra faptului că este un stat independent, China spune că face parte din teritoriul Chinei.

Situația durează de cinci decenii, iar în 2005, Google Maps menționa Taiwanul drept „o provincie a Chinei”. Guvernul Taiwanului a protestat, insistând că insula nu face parte din China.

Google și-a actualizat harta și a eliminat controversata descriere, dar s-a trezit cu oprobriu din partea chinezilor, care au amenințat că boicotează serviciile Google. Ulterior, Google a eliminat „provincie a Chinei” de pe numele Taiwanului

Granița Cambodgia-Thailanda este un alt punct de dispută. Zona din jurul Templului Preah Vihear este una dintre cele mai contestate regiuni de-a lungul frontierei. În 1962, o curte internațională a decis că templul aparține Cambodgiei.

Deși Thailanda este de acord cu hotărârea, aceasta consideră zona din jurul templului o parte a sa. În 2010, Google s-a trezit în focul încrucișat după ce a listat o parte a teritoriului în litigiu ca aparținând Thailandei.

La acea vreme, ambele țări erau angajate într-o serie de lupte de frontieră. Primul ministru cambodgian, înfuriat, a spus că decizia Google de a plasa astfel granița cu Thailanda este „înșelătoare radical, lipsită de adevăr și realitate” și a adăugat că Google este „iresponsabil din punct de vedere profesional”.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.