Guvernul a aprobat modificările la Codul fiscal. Salariul minim rămâne același
Guvernul a aprobat astăzi, 8 noiembrie a.c. prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri cu impact benefic atât economic, cât și social.
În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.
De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.
Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).
Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.
Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:
- limitarea deductibilității dobânzilor;
- introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
- consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
- introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:
– contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;
– contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;
– contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.
Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:
- CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.
Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.
Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.
Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:
- Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:
-de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
-de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.
Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.
Salariu minim va crește… la o dată ce va fi anunțată ulterior
Hotărârea de Guvern referitoare la salariul minim pe economie va fi prezentată într-o ședință ulterioară a Executivului din cauză că, în prezent, proiectul se află în transparență decizională, a anunțat miercuri ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.
„Într-o primă lectură, săptămâna trecută, am citit hotărârea de guvern referitoare la salariul minim pe economie, care va fi prezentată într-o ședință ulterioară, deoarece, în acest moment, ea se află în transparență decizională, postată pe site-ul Ministerului Muncii, și mai avem de luat avizul Consiliului Economic și Social”, a declarat Vasilescu, la începutul ședinței de Guvern de miercuri.
Potrivit ministrului Muncii, nu este niciun fel de întârziere în privința acestei HG.
„Nu sunt niciun fel de modificări nici la această hotărâre de Guvern. De altfel, vreau să vă spun că, de regulă, salariul minim pe economie se stabilește în luna decembrie. Anul acesta a fost un caz special pentru că Guvernul s-a investit mai târziu și a fost dată hotărârea de Guvern chiar în luna ianuarie pentru anul acesta. Deci nu este niciun fel de întârziere, pur și simplu trecem prin toate etapele necesare adoptării acestei hotărâri de Guvern”, a spus Vasilescu.
Ea a mai afirmat că sistemul informatic Revisal este pregătit să suporte modificarea contractelor individuale de muncă.
„Referitor la întrebarea pe care mi-ați pus-o în ședința de Guvern de săptămâna trecută, dacă Revisalul este pregătit astfel încât să poată să suporte modificarea contractelor individuale de muncă de la data de 1 ianuarie, vreau să vă spun că am făcut toate verificările necesare, sistemul informatic este pregătit. De altfel, în perioada următoare vom veni cu o hotărâre de Guvern care prelungește la 20 de zile lucrătoare, adică pentru toată luna ianuarie, perioada de introducere a contractelor individuale de muncă, astfel încât angajatorii să nu aibă niciun fel de problemă din acest punct de vedere”, a precizat Vasilescu.
În ședința de Guvern din 26 octombrie, Lia Olguța Vasilescu a anunțat că salariul minim brut pe țară va crește la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018. „Vă propunem astăzi o hotărâre de Guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut pe țară să crească la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1.550 de lei de la 1 ianuarie 2018, în condițiile în care, la vremea respectivă, nu fusese luată în calcul întoarcerea sarcinii fiscale de la angajator la angajat”, spunea atunci Lia Olguța Vasilescu.
Sursa: gov.ro; AGERPRES