Hunedoara: Aproape 4.000 de oameni, prezenţi la Serbările naţionale de la Ţebea
Aproape 4.000 de oameni au luat parte duminică, în localitatea Ţebea din judeţul Hunedoara, la manifestările comemorative dedicate împlinirii a 146 de ani de la moartea eroului naţional Avram Iancu.
Serbările de la Ţebea au început cu o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoţi, în fruntea căruia s-au aflat mitropolitul Banatului, Ioan, împreună cu episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, şi episcopul vicar al Episcopiei Aradului, Emilian.
În cuvântul său, mitropolitul Banatului a spus că Avram Iancu este unul dintre românii care s-a luptat pentru desfiinţarea iobăgiei, introducerea limbii române în administraţia publică de stat şi pentru înfiinţarea de şcoli româneşti.
„Slăvite voievod Avram Iancu, îţi mărturisim că în spaţiul nostru românesc liber încă ne naştem într-o limbă română frumoasă ca o duminică, plângem, ne bucurăm şi ne rugăm lui Dumnezeu în limba română. Îţi mai mărturisim că aici şi peste 100 de ani preoţii noştri se vor ruga lui Dumnezeu pentru tine şi oştenii tăi tot în dulcea noastră limbă română”, a afirmat mitropolitul Banatului.
Manifestările de la Ţebea au continuat cu depuneri de coroane de flori din partea Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, instituţii ale statului, partide politice şi organizaţii neguvernamentale.
În cursul după-amiezii, a avut loc și un spectacol folcloric.
-
La 100 de ani, pentru prima oară la Ţebea
Printre participanții la manifestări. ajutându-se de o bâtă de cioban şi îmbrăcat în straiele tradiţionale ale momârlanilor din Valea Jiului, baciul Ştefan Gros s-a făcut, la cei deja o sută de ani împliniți, imediat remarcat.
A venit de departe şi până acum nu a apucat să ajungă la mormântul Crăişorului Munţilor, aşa cum îl numesc moţii pe Avram Iancu. Iar acum, că tocmai a lăsat-o mai uşor cu lucrul la oi, baciul Ştefan a venit, însoţit de o rudă, la Ţebea, în inima Munţilor Apuseni.
În ciuda vârstei înaintate, ajutat doar de bâta de cioban prinsă cu un inel de bronz la un capăt, moş Ştefan s-a îndreptat sprinten spre locul rezervat invitaţilor de onoare ai manifestării. A stat lângă mai mulţi veterani de război, împreună cu care a împărtăşit din amintiri, iar la final a răspuns cu plăcere tuturor celor care l-au întrebat de sănătate şi despre cum îşi mai duce viaţa.
„Nu am cuvinte să vă pot spune şi să mă credeţi cât mă simt de bine. Mi se pare că simt că am întinerit. De mulţi ani mi-o tot fost gândul să vin la Ţebea şi, după ce am trecut de suta de ani, mi-a venit rândul şi am venit. A fost foarte frumos, parcă nu am cuvinte să vă spun exact ce plăcut a fost. Parcă simt cum creşte inima-n mine. Aşa mă simt de bine”, s-a destăinuit moş Ştefan.
Întrebat cum vede România de astăzi, la cei o sută de ani împliniţi, baciul Ştefan Gros a zâmbit uşor.
„Aicea mai iau şi poziţia mutului. E bine, dar nu pentru toţi. Sunt prea puţini care o duc bine. Eu o duc bine, mulţam la Dumnezeu că-s sănătos! Dar mă gândesc la nepoţi, la strănepoţi”, a spus oierul din Valea Jiului.
Pe de altă parte, cei prezenţi la eveniment au remarcat faptul că în acest an producătorii tradiţionali din judeţul Hunedoara au avut un loc bine definit între comercianţii de la Ţebea, menit să readucă produsele naturale româneşti în atenţie.
-
Sprijin pentru micii producători
Reuniţi în Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din judeţul Hunedoara, cei prezenţi au oferit la standurile pregătite de Consiliul Judeţean Hunedoara siropuri şi dulceaţă delicioase produse doar din ingrediente naturale, miere de albine şi produse ale stupului, brânzeturi şi plăcinte pădureneşti cu brânză. Nu au lipsit meşteşugarii în lemn şi olarii din zona Obârşa.
Pe o masă erau expuse costume populare din zona comunei Buceş, situată în partea de nord a judeţului Hunedoara. Unele dintre acestea erau vechi de peste o sută de ani şi au fost aduse la Ţebea pentru a le arăta celor prezenţi motivele tradiţionale de pe straiele populare.
„Încercăm să promovăm costumul popular în alb şi negru. Colecţia noastră conţine costume pentru femei şi bărbaţi. Poalele şi cămeşile sunt din pânză albă, cu flori negre, iar cătrinţele au mătase neagră şi flori colorate. Costumul popular începe să se caute, din nou. Ce au special costumele populare din zona Buceşului? Florile de pe câmpie puse pe pânză şi dragostea celui care le-a cusut, pentru că fără asta nu se poate”, spune meşterul popular Marinela Ilia.
Îmbracată într-o ie cusută cu roşu, specifică Ţinutului Pădurenilor, Veronica Vârşag a ţinut să le arate oamenilor că o idee bine pusă în practică poate aduce profit, folosind doar produsele tradiţionale. Aşa că şi-a achiziţionat o maşină de gheaţă şi acum oferă turiştilor băuturi răcoritoare în care ingredientul principal este siropul natural produs în casă.
„Este extraordinar aici, la Ţebea, pentru că emoţia de aici nu o simţi niciunde în ţară. Suntem aici şi oamenii ne pot distinge de alţi producători. Avem siropuri naturale, am făcut magiun de prune, zacuscă. Încerc să aduc mâncarea tradiţională curată în casele românilor”, a spus Veronica Vârşag.
Nu în ultimul rând, la un alt stand, un producător prezintă ceea ce se poate face în mod natural cu laptele strâns de la o mică fermă de 50 de vaci din comuna Romos.
„Sunt 50 de vaci fericite, zic au, pentru că trăiesc ca odinioară, nu au o reţetă de furajare extraordinară, aşa cum se obişnuieşte în zilele noastre. Mănâncă fân, iar laptele este natural sută la sută”, explică Daniel Crăciunescu, un fermier cu o experienţă de zece ani în spate.
Se descurcă din ceea ce produce pentru că desfacerea a crescut în timp, iar calitatea produselor i-a făcut singură reclamă, aşa că acum a ajuns să fie cunoscut din ce în ce mai mult, construindu-şi practic, de unul singur, reţeaua sa de distribuţie.
Ca o concluzie, reprezentanţii autorităţilor au apreciat că gastronomia poate reprezenta o şansă pentru dezvoltarea turismului în judeţul Hunedoara.
„Sunt producători din şase zone etnografice ale judeţului Hunedoara. Încercăm să promovăm judeţul cât mai bine din punct de vedere gastronomic. Să nu uităm că avem virşlii de Brad şi de Sălaş, care se doresc a fi reţete consacrate la nivel european”, a fost de părere Liliana Ştaier, şef de serviciu în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Economică şi Socială Hunedoara, instituţie care promovează producătorii tradiţionali din zonă.
La manifestări au fost prezenţi vicepremierul Paul Stănescu, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, ministrul Educaţiei, Valentin Popa, şi ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, parlamentari, lideri de partide politice şi reprezentanţi ai administraţiilor publice locale.
Avram Iancu este considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, care a avut un rol important în Revoluţia din 1848-1849.
Avram Iancu s-a născut în anul 1824 într-o familie de ţărani moţi înstăriţi şi a profesat ca avocat. A murit pe 10 septembrie 1872 în comuna Baia de Criş, judeţul Hunedoara, şi a fost înmormântat în cimitirul din Ţebea.
Sursa: AGERPRES
Foto: Sorin Blada – AGERPRES