Impresionat de o alertă încărcată pe HartaEdu, un fost elev al Școlii Gimnaziale din Rast, stabilit în Belgia, a schimbat integral instalația electrică cu peste 10 mii de euro
Una dintre cele mai importante povești despre implicare și despre ce înseamnă proiectele Narada în educație este cea a lui Marin Vasilescu, un fost elev al Școlii Gimnaziale din Rast, Dolj stabilit în prezent în Belgia.
În urmă cu ceva timp, după ce a văzut o alertă Narada, el a finanțat și a supravegheat o lucrare de peste 10 mii de euro ce a presupus schimbarea instalației electrice a școlii sale.
„Narada este printre puținele ONG-uri din România care încearcă să își întemeieze politicile și intervențiile și pe care le realizează pe dovezi”, declară Mircea Miclea, întemeietorul Școlii psihologice cognitive din România, autor, psiholog, educator și membru al board of advisors Narada.
Odată cu lansarea raportului de bilanț al Narada, care cuprinde acțiunile și proiectele rezolvate în educație în ultimii cinci ani, Mircea Miclea declară că, pe lângă acest motiv, el a ales să se implice alături de misiunea Narada de a sprijini copiii din România pentru a avea o șansă la educație mai bună și pentru că echipa organizației i-a inspirat încredere prin calitatea umană și prin profesionalismul de care au dat dovadă, dar mai ales pentru că a văzut „foarte multă eficiență în intervențiile pe care le fac și în abordările pe care le au”.
Astfel, în ultimii cinci ani, Narada a susținut peste 200.000 de copii aflați în situație de vulnerabilitate educațională să aibă acces la școală și peste 500 de școli care au fost reabilitate și dotate, prin alertele rezolvate prin HartaEdu.ro.
În acești cinci ani, Narada a format o comunitate de peste 11 mii de donatori persoane fizice și peste 500 de companii implicate activ, datorită căreia doar în anul 2024 peste 3 milioane de lei au fost investite în educație.
În ceea ce privește valoarea pe care organizația o aduce în România, Mircea Miclea precizează că acest aspect are mai multe perspective.
„Oferă un model de eficiență a utilizării resurselor. Dacă vrei să îți dai banii pe mâna cuiva, merită în această organizație, pentru a investi în educație.
În al doilea rând, Narada a adus un spirit de implicare comunitară, astfel că nu doar realizează o intervenție și obține rezultatele scontate. Ci lasă în urmă un anumit spirit în școala și în comunitatea locală care le determină să emuleze rezultatele pe care le-a urmărit Narada prin acțiunea sa. Deci nu doar rezolvă probleme, ci îi învață pe oameni cum să își rezolve singuri problemele după ce ei pleacă de acolo”.
Acesta fiind și unul dintre principalele obiective ale organizației implicate în educație, de a mobiliza și implica și comunitatea să le rezolve, pornind „de la ideea că numai împreună, de la mic la mare, ne putem unii forțele și putem face lucrurile să se întâmple.”, după cum precizează și Raluca Jianu, președinte Narada.
Mircea Miclea: pentru toți cei care cred că este rentabil să investești în educația din România și merită ridicat nivelul educațional, să se implice în acțiunile Narada”
La rândul său, Miclea îndeamnă atât oamenii din comunități, cât și mediul de business să se implice „pentru că, prin Narada, ei au garanția că resursele pe care ei le oferă, indiferent că sunt financiare, de timp sau de altă natură, vor fi utilizate cu maximă eficiență. Și pentru că Narada va oferi mereu dovezi despre ce se întâmplă cu resursele pe care le primesc pentru a se realiza o intervenție. De aceea cred că merită, pentru toți cei care cred că este rentabil să investești în educația din România și merită ridicat nivelul educațional, să se implice în acțiunile Narada”, concluzionează Mircea Miclea.
Una dintre cele mai importante povești despre implicare și despre ce înseamnă acțiunile Narada este cea a lui Marin Vasilescu, un fost elev al Școlii Gimnaziale din Rast, Dolj care, în vara anului 2021 a finanțat o lucrare de peste 10 mii de euro ce a presupus schimbarea instalației electrice a școlii sale.
A văzut o postare a Narada distribuită de o învățătoare a școlii pe Facebook, a aflat care este natura urgenței și în câteva zile s-a apucat de treabă.
Personal, pe lângă faptul că a finanțat întreaga lucrare, a angajat echipa de muncitori și a verificat ca lucrările să se desfășoare conform planului. Oamenii din sat l-au rugat să le fie primar.
A refuzat politicos pentru că primăria și clasa politică nu i se potrivesc. Însă își dorește ca într-o bună zi să se întoarcă acasă, la mama sa, împreună cu familia pe care și-a construit-o în Belgia și care azi e formată dintr-o soție româncă și doi copii, mândri și ei de originile lor.
Marin Vasilescu este azi un prosper om de afaceri în Belgia. S-a născut și a copilărit la Rast, o comună micuță din județul Dolj, într-o comunitate de oameni modești, dar muncitori și cu frica lui Dumnezeu. A fost la școala din sat până în clasa a VII-a, când, printr-o conjunctură, spune el, „a emigrat” la Craiova, unde și-a terminat studiile.
Avea 28 de ani când a decis că oriunde altundeva în lumea asta îi va fi mai bine decât în România și a ales să emigreze, de data aceasta în adevăratul sens al cuvântului, așa că a plecat în Germania. Era anul 1998, România nu era în Uniunea Europeană și cu astfel, cu greu a făcut rost de o viză de muncă, despre care mult mai târziu a aflat că era falsă.
După doi ani în care a încercat să intre în legalitate și nu a reușit, s-a mutat în Belgia. Aici a luat-o de la zero cu munca grea pe șantier. A făcut ani de zile munca de jos, lucrând „cu cârca”, cum e vorba românească în domeniul construcțiilor și al instalațiilor.
După 14 ani în care a muncit pentru alții, și-a luat inima în dinți și a încercat marea cu degetul, mai exact domeniul antreprenorial.
S-a dus la bancă să ceară o linie de credit și șocul cel mai mare l-a avut când i s-a aprobat o sumă mai mare decât cea pe care a cerut-o inițial. Sunt nouă ani de când a început să fie propriul lui patron, să muncească pentru el, să adune experiență și bani. Azi e un om de succes, cu afaceri profitabile, cu o familie frumoasă și cu visuri împlinite. Mai are însă o mare dorință, aceea de a se întoarce cândva acasă, în România, în Oltenia lui dragă.
În vara anului 2021, urmărind rețelele sociale, a văzut o postare a unei învățătoare de la școala din Rast.
Această școală de la țară reprezenta un pericol iminent pentru elevi deoarece instalația electrică data de prin 1960, de când s-a construit clădirea. Era atât de veche încât oricând s-ar fi putut produce o tragedie.
Directoarea școlii a înscris o alertă pe #HartaEdu, prin care solicita ajutorul pentru schimbarea instalației electrice, justificând urgența tocmai prin natura problemei de infrastructură. Cadrele didactice au distribuit postarea Narada și astfel a ajuns să fie văzută de Marin Vasilescu.
„A fost o chestiune de impuls”, povestește azi fostul elev al școlii din Rast. Realizând cât de importantă este înlocuirea instalației electrice și care ar fi consecințele dacă nimeni nu se implică, a pus mâna pe telefon, l-a sunat pe primarul din localitate, apoi pe directoarea școlii și a întrebat ce demersuri s-au făcut până în acel moment.
A contactat apoi o echipă de electricieni, a trimis materiale din Belgia, a plătit întreaga lucrare și într-un timp record, instalația a fost schimbată cu câteva zile înainte de începerea noului an școlar.
Întrebat de echipa Narada ce a însemnat această donație pentru el, a răspuns că suma este irelevantă, atâta vreme cât „a aduce un copil nepregătit să lucreze în industrie, nu e o opțiune pentru un antreprenor. O inteligență scăzută nu ne folosește la nimic și de aceea trebuie să ne implicăm în educație”.
Însă echipa Narada a aflat totuși că donația a depășit 10 mii de euro, bani cu care s-au plătit toate lucrările necesare ca școala să aibă o instalație electrică nouă, verificată și conformă cu necesitățile elevilor și cadrelor didactice. El a povestit și ce au spus oamenii din Rast când au aflat de fapta lui.
„La început a fost o confuzie. Mulți credeau că lucrările s-au realizat cu banii primăriei însă, după ce au aflat, unii dintre ei au venit să-mi pupe mâna și să mă roage să vin primar în comună”. Implicarea politică și primăria ies din calculele lui Marin Vasilescu. Își dorește însă să se întoarcă acasă, mai ales că la Rast trăiește azi mama sa.
„Ar trebui să se schimbe multe în România pentru că majoritatea dintre noi, românii din diaspora ne dorim să ne întoarcem acasă. Românii din diaspora sunt printre cei mai mari investitori din țară pentru că toți avem sentimentul că trebuie să facem ceva. Sunt multe care ar trebui rezolvate, de la sistemul bancar și până la simplificarea procesului de aderare la fondurile europene”.
Alegerea lui de a investi în educația din România a venit din iubirea sa pentru „acasă”: „Să-ți iubești familia e cel mai natural lucru. Dar națiunea e familia ta mai mare. Niciodată nu mi-a fost rușine că sunt român și că sunt oltean.”
Cu ocazia acestui bilanț și a aniversării de 5 ani, Narada lansează o nouă campanie, „Generația extraordinară suntem noi!” și care spune povestea, prin materiale video, a copiilor care au reușit, în ciuda unor destine foarte grele, sprijiniți de profesori luptători, părinți curajoși, oameni buni care au spus „da, vreau să ajut”.
Alături de portrete emoționante ale profesorilor care nu s-au dat bătuți în locuri defavorizate din țară, marcate de sărăcie și lipsuri și, mai ales, „Generația extraordinară suntem noi!” lansează o invitație deschisă către fiecare dintre noi: Hai să fim parte din următorul capitol.
Printr-un SMS cu textul EDUCATIE la 8864 sau donație pe narada.ro/, organizația continuă să prevină abandonul școlar, să susțină copii din întreaga țară să își atingă potențialul prin educație.
O mișcare care aduce împreună oameni dedicați schimbării, Narada s-a născut din convingerea că fiecare copil din România merită acces la educație de calitate, indiferent de contextul său socio-economic.
Inspirată de puterea acțiunii colective, echipa Narada a transformat această viziune într-o misiune concretă: identifică nevoile critice din școli și mobilizează comunitatea, profesori, elevi, antreprenori și voluntari pentru a găsi soluții rapide și eficiente, utilizând tehnologia și experiența profesională.