În Kazahstan, lupta împotriva corupţiei este o prioritate strategică a politicii statului cu scopul de îmbunătăţire a bunăstării poporului (II)

În noiembrie anul trecut, Preşedintele Tokaev a semnat o lege, necesară de mult în Kazakhstan, care prevede instituirea demisiei şi răspunderea disciplinară personală a conducătorilor organelor de stat în cazul săvârşirii infracţiunii de corupţie de către subalternii lor.

În special, în cazul în care funcţionarul organului de stat este condamnat pentru corupţie, responsabilitatea personală va fi asumată de către superiorul său direct.

Dacă aceştia sunt funcţionari politici de stat-miniştri, viceminiştri, primari şi adjuncţii acestora – în cazul acesta este vorba de demisie şi ultima decizie politică îi aparţine Preşedintelui.

În cazul în care în acest rol va fi un conducător, ce are legătură cu un organ public de stat, el va fi tras la răspundere disciplinară, până la concediere.

Totodată, se introduce obligaţia conducătorilor organelor de stat de a preveni infracţiunile de corupţie din partea subalternilor săi. Pentru neacceptarea acestor măsuri va interveni răspunderea disciplinară.

Prin aceeaşi lege va fi restabilită expertiza anticorupţie a proiectelor actului juridic normativ atât la nivel republican, cât şi local, cu o implicare amplă a cetăţenilor în această activitate.

O altă formă de amplificare a implicării cetăţenilor în combaterea corupţiei va fi schimbarea sistemului de încurajare a cetăţenilor pentru anunţarea privind faptele de corupţie. Dacă în prezent recompensa maximă în astfel de cazuri este de 250 de mii de tenge,  foarte curând va fi adoptată o lege prin care această sumă va creşte la câteva milioane.

Nu pot să nu menţionez, că la iniţiativa Agenţiei  funcţionarilor publici, din nou, li se va permite să se bucure de smartphone-uri la locurile de muncă, care va spori considerabil eficienţa, inclusiv în materie de interacţiune cu cetăţenii.

De asemenea,  se  continuă  activitatea în vederea lichidării cauzelor fundamentale de corupţie, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea participării statului în economie, reducerea de numerar în circulaţia banilor, optimizarea structurilor de stat şi organizaţiilor subordonate, pentru  creşterea semnificativă a  salariilor funcţionarilor publici, precum şi reducerea funcţiilor de supraveghere şi control.

Ce ştiu este faptul că au fost iniţiate şi alte măsuri legislative prin implementarea complexă a mai multor decizii politice care să ducă la reducerea drastică a corupţiei.

Cele mai importante, dintre ele, sunt introducerea răspunderii pentru îmbogăţirea ilegală, declaraţia cu privire la venituri şi cheltuieli obligatorie, fără excepţie, a funcţionarilor publici, precum şi introducerea institutului de Integrity Testing, într-un cuvânt, controale de integritate profesională.

La baza urmăriri literei legii se află înţelegerea  în esenţa ei. Prin această abilitate omul se deosebeşte de o maşină care funcţionează exclusiv în cadrul unui algoritm stabilit. Anume spiritul legii determină oportunitatea unor acţiuni. Şi ajungem la concluzia că respectul faţă de lege este de neconceput fără o valoare morală fundamentală, cum ar fi integritatea.

Consider că, integritatea este, până la urmă,  piatra de temelie a întregului sistem modern de guvernare axat pe prioritatea intereselor publice. Este vorba despre o cultură anticorupţie matură a cetăţenilor şi o practică adecvată de aplicare a legii.

Aceasta este,  de altfel,  politica OCDE, fără aceasta schimbarea socială masivă nu va avea loc. Integritatea implică o respingerea decisivă a tot ceea ce împiedică mişcarea noastră către o societate deschisă şi echitabilă.

Ca prim pas, analizăm elaborarea metodologiei de determinare a ratingului bunăvoinţei publice a organelor de stat, care va reflecta nivelul de deschidere, transparenţă şi responsabilitate a autorităţilor publice.

Bunăvoinţa publică în Kazakhstan ar trebui să devină o valoare morală cheie pentru funcţionarii publici, şi nu doar pentru ei.

De exemplu, în unele companii individuale naţionale au început deja să lucreze servicii independente de monitorizare, menite să devină unul  din  instrumentele  eficiente pentru a asigura buna funcţionare  în  sectorul public.

prof.univ.dr. Florentin Scaleţchi

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.