În Kazahstan, lupta împotriva corupţiei este o prioritate strategică a politicii statului cu scopul de îmbunătăţire a bunăstării poporului.
Aş începe acest articol, făcând menţiunea că eradicarea eficientă a corupţiei nu poate fi posibilă fără eforturile comune ale comunităţii mondiale, a organelor de stat, a sectorului neguvernamental şi pur şi simplu a cetăţenilor comunităţii din care face parte.
În această privinţă s-a format o nouă strategie anticorupţie a ţării noastre, elaborată la iniţiativa Primului Preşedinte Nursultan Nazarbayev. E de menţionat că, punerea în practica naţională a contracarării corupţiei principiilor şi standardelor internaţionale recunoscute în general este o condiţie esenţială pentru implementarea recomandărilor ONU şi OECD.
Dintotdeauna, o analiză pertinentă a fenomenului corupţiei ne relevă faptul că centrul de greutate se deplasează spre utilizarea metodelor de forţă, corupţia scade uşor şi temporar, iar nivelurile de latenţă şi rafinare ale acesteia, dimpotrivă, cresc.
China, este un model unde în pofida existenţei pedepsei cu moartea pentru corupţie şi peste 10 mii de funcţionari publici corupţi au fost împuşcaţi, situaţia nu s-a schimbat radical. Prin urmare, strategiile de succes ale ţărilor dezvoltate din Europa şi Asia de Sud-Est se bazează pe o combinaţie competentă de prevenire, educaţie şi metode de urmărire penală.
În zilele noastre trebuie să schimbăm abordările, toată succesiunea obişnuită a acţiunilor cât şi întreaga ideologie a muncii în domeniul combaterii corupţiei. Toate iniţiativele privind combaterea fenomenului corupţiei sunt realizate prin prisma valorilor precum: dreptatea, bunătatea, încrederea.
În ceea ce priveşte încrederea se constată ca o schimbare de atitudine a cetăţenilor kazachi faţă de corupţie.
Potrivit studiului “Monitorizarea stării corupţiei în Kazahstan”, realizat în anul curent de către Transparency Kazakhstan cu sprijinul Oficiului Programului pentru dezvoltare ONU, mai mult de jumătate dintre respondenţi, şi anume 54,4%, au remarcat o scădere a nivelului de corupţie în ţară. Unde, 76% dintre antreprenorii chestionaţi consideră, că în Kazahstan este posibil, în acest moment, să dezvolţi o afacere fără a da mită.
Numărul cetăţenilor care îşi exprimă dorinţa de a lua parte la punerea în aplicare a măsurilor de eradicare a corupţiei este în creştere. Anual creşte numărul apelurilor la Serviciul Anticorupţie privind situaţiile de corupţie.
De exemplu, anul trecut, în call-center al Agenţiei pentru astfel de cazuri, la numărul 1424 s-au adresat circa 1000 de persoane, număr de 3 ori mai mare decât în anul 2018.
Dacă în 2018, potrivit unor rapoarte, au fost iniţiate 32 astfel de investigaţii pre-judiciare, în anul 2019 numărul de dosare penale a crescut la 66. Aceştia sunt indicatori importanţi ai creşterii nivelului de încredere în politica anticorupţie a statului.
Ţările europene au avut nevoie de secole pentru a reduce la minim corupţia, dar nimeni nu a reuşit să scape complet de ea până acum. Mulţi experţi europeni subliniază că, în pofida măsurilor întreprinse, corupţia în UE este, totuşi,răspândită şi mai profundă decât pare la prima vedere.
Anual sunt investigate mii de cazuri de mituire, abuz de serviciu şi delapidare. În mod regulat sunt publicate rapoarte speciale şi rapoarte ale organizaţiilor internaţionale, studii care indică o răspândire largă a corupţiei într-o varietate de domenii de activitate, şi nu doar în ţările în curs de dezvoltare.
Kazakhstanul a ales strategia corectă de combinare a practicii de a trage la răspundere persoanele implicate în corupţie, cu dezvoltarea consecventă a prevenţiei şi a bunăvoinţei în societate. Rezultatele sunt evidente.
Potrivit unui studiu anual al Băncii Mondiale “indicatori ai administraţiei publice” (the Worldwide Governance Indicators), la indicatorul „controlul corupţiei”Kazahstanul, în 2018 şi-a îmbunătăţit aproape de două ori cifrele sale faţă de anul precedent.
În clasamentul mondial al competitivităţii IMD (IMD World Competitiveness Ranking) privind indicatorul de combatere a corupţiei şi mită sunt indicatori mai buni nu numai pe fundalul altor ţări CSI, ci şi în comparaţie cu state precum Coreea de Sud, Israel, Spania şi altele.
La Indicele de Percepţie a Corupţiei, Kazahstanul a obţinut 34 de puncte din 100 posibile şi s-a clasat pe locul 113 printre alte 180 de ţări, îmbunătăţind indicatorii comparativ cu anul trecut cu 3 puncte şi 11 poziţii.
Fiecare ţară are propriile particularităţi şi diferenţe. În încercarea sa de a ajunge la nivelul statelor cu un nivel scăzut de corupţie, Kazahstanul a început să utilizeze în mod activ abordările şi principiile consacrate, precum şi mecanismele universale şi instrumentele de realizare a acestui obiectiv.
Un alt pas în această direcţie a fost aderarea la GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei), ceea ce va permite atragerea potenţialului expert al Consiliului Europei în îmbunătăţirea în continuare a sistemului naţional de combatere a corupţiei.
În ansamblu, s-au făcut multe lucruri. Automatizarea pe scară largă a permis reducerea cu mai mult de trei sferturi a nivelului de corupţie în domeniul serviciilor publice. Accesul cetăţenilor la justiţie s-a extins substanţial. A fost efectuată curăţarea temeinică a organelor de stat de funcţionarii corupţi, ceea ce ne permite să observăm, ca evaluatori independenţi, o scădere constantă a infracţiunilor de corupţie în timpul ultimiilor ani.
În noiembrie anul trecut, Preşedintele Tokaev a semnat o lege, necesară de mult în Kazakhstan, care prevede instituirea demisiei şi răspunderea disciplinară personală a conducătorilor organelor de stat în cazul săvârşirii infracţiunii de corupţie de către subalternii lor.
În special, în cazul în care funcţionarul organului de stat este condamnat pentru corupţie, responsabilitatea personală va fi asumată de către superiorul său direct. Dacă aceştia sunt funcţionari politici de stat-miniştri, viceminiştri, primari şi adjuncţii acestora – în cazul acesta este vorba de demisie şi ultima decizie politică îi aparţine Preşedintelui.
În cazul în care în acest rol va fi un conducător, ce are legătură cu un organ public de stat, el va fi tras la răspundere disciplinară, până la concediere. Totodată, se introduce obligaţia conducătorilor organelor de stat de a preveni infracţiunile de corupţie din partea subalternilor săi. Pentru neacceptarea acestor măsuri va interveni răspunderea disciplinară.
Prin aceeaşi lege va fi restabilită expertiza anticorupţie a proiectelor actului juridic normativ atât la nivel republican, cât şi local, cu o implicare amplă a cetăţenilor în această activitate.
O altă formă de amplificare a implicării cetăţenilor în combaterea corupţiei va fi schimbarea sistemului de încurajare a cetăţenilor pentru anunţarea privind faptele de corupţie.
Dacă în prezent recompensa maximă în astfel de cazuri este de 250 de mii de tenge, foarte curând va fi adoptată o lege prin care această sumă va creşte la câteva milioane. Nu pot să nu menţionez, că la iniţiativa Agenţiei funcţionarilor publici, din nou, li se va permite să se bucure de smartphone-uri la locurile de muncă, care va spori considerabil eficienţa, inclusiv în materie de interacţiune cu cetăţenii.
De asemenea, se continuă activitatea în vederea lichidării cauzelor fundamentale de corupţie, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea participării statului în economie, reducerea de numerar în circulaţia banilor, optimizarea structurilor de stat şi organizaţiilor subordonate, pentru creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor publici, precum şi reducerea funcţiilor de supraveghere şi control.
Ce ştiu este faptul că au fost iniţiate şi alte măsuri legislative prin implementarea complexă a mai multor decizii politice care să ducă la reducerea drastică a corupţiei. Cele mai importante, dintre ele, sunt introducerea răspunderii pentru îmbogăţirea ilegală, declaraţia cu privire la venituri şi cheltuieli obligatorie, fără excepţie, a funcţionarilor publici, precum şi introducerea institutului de Integrity Testing, într-un cuvânt, controale de integritate profesională.
La baza urmăriri literei legii se află înţelegerea în esenţa ei. Prin această abilitate omul se deosebeşte de o maşină care funcţionează exclusiv în cadrul unui algoritm stabilit. Anume spiritul legii determină oportunitatea unor acţiuni. Şi ajungem la concluzia că respectul faţă de lege este de neconceput fără o valoare morală fundamentală, cum ar fi integritatea.
Consider că, integritatea este, până la urmă, piatra de temelie a întregului sistem modern de guvernare axat pe prioritatea intereselor publice. Este vorba despre o cultură anticorupţie matură a cetăţenilor şi o practică adecvată de aplicare a legii. Aceasta este, de altfel, politica OCDE, fără aceasta schimbarea socială masivă nu va avea loc. Integritatea implică o respingerea decisivă a tot ceea ce împiedică mişcarea noastră către o societate deschisă şi echitabilă.
Ca prim pas, analizăm elaborarea metodologiei de determinare a ratingului bunăvoinţei publice a organelor de stat, care va reflecta nivelul de deschidere, transparenţă şi responsabilitate a autorităţilor publice.
Bunăvoinţa publică în Kazakhstan ar trebui să devină o valoare morală cheie pentru funcţionarii publici, şi nu doar pentru ei. De exemplu, în unele companii individuale naţionale au început deja să lucreze servicii independente de monitorizare, menite să devină unul din instrumentele eficiente pentru a asigura buna funcţionare în sectorul public.
prof.univ.dr. Florentin Scaleţchi