Inteligența Artificială și Drepturile Omului: progres sau pericol?
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale – Artificial intelligence (AI) este una dintre cele mai semnificative transformări ale secolului XXI. De la automatizarea muncii și până la utilizarea algoritmilor în justiție sau sănătate, AI promite eficiență, inovație și progres. Dar, în egală măsură, ridică semne de întrebare serioase cu privire la protejarea drepturilor fundamentale ale omului.
Unul dintre cele mai mari riscuri ale AI este perpetuarea discriminării. Algoritmii sunt construiți pe baza unor seturi de date istorice. Când acele date reflectă inegalități rasiale, de gen sau de clasă, AI le poate amplifica. De exemplu, s-a demonstrat că unele sisteme de recunoaștere facială identifică greșit persoanele de culoare și femeile, ceea ce a dus la arestări abuzive în SUA. Alteori, sistemele automate de selectare a candidaților pot exclude femeile sau minoritățile, pentru că „datele istorice“ au favorizat alte grupuri.
AI poate fi folosită pentru a genera dezinformare și conținut fals și este un instrument extrem de puternic pentru supraveghere. Camerele cu recunoaștere facială, dronele sau sistemele predictive de comportament sunt folosite deja în mai multe țări. În China, de exemplu, cetățenii sunt monitorizați permanent printr-un sistem de punctaj social care determină accesul la servicii publice. Aceste practici pun într-un real pericol dreptul la viață privată, consfințit în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în multe cazuri Regulamentul General privind Protecția Datelor.
Un alt risc major este absența transparenței. De multe ori, algoritmii funcționează orbește: nu putem ști exact cum iau decizii și nu există responsabili clar definiți. Cine este de vină atunci când un sistem AI ia o decizie greșită? Programatorul? Firma? Guvernul? Această lipsă de răspundere este incompatibilă cu principiile unui stat de drept.
Rețelele sociale bazate pe algoritmi favorizează adesea conținutul extremist sau senzațional, alimentând polarizarea socială. Mai mult, AI poate fi folosită pentru a manipula opinia publică, inclusiv în perioade electorale, ceea ce pune în pericol dreptul la informare corectă și libertatea de exprimare.
O mare îngrijorare legată de evoluția inteligenței artificiale este tehnologia „deepfake” – clipuri video sau înregistrări audio fabricate prin AI, care pot reda în mod convingător vocea, mimica și gesturile unei persoane reale. Devenite tot mai accesibile publicului larg, aceste instrumente permit oricui, cu un minim de cunoștințe și puțin talent, să creeze materiale în care o persoană apare spunând sau făcând lucruri complet fabricate. De la fraudă financiară (păcălirea prietenilor sau a membrilor familiei pentru a transfera bani), la discreditarea publică sau șantaj, deepfake-urile pot distruge reputații, relații și chiar vieți. Este esențial ca legislația și conștientizarea publică să țină pasul cu aceste riscuri, pentru a proteja identitatea și demnitatea umană.
Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă impactul AI asupra anumitor profesii creative, care riscă să fie profund afectate și chiar înlocuite. Scriitorii, scenariștii, compozitorii, artiștii grafici și chiar jurnaliștii se confruntă deja cu o realitate în care algoritmii pot genera și edita compoziții audio și video, partituri muzicale, artă vizuală, poezie și literatură, animație, etc cu o viteză și un nivel de coerență uimitor. AI poate crea și alte tipuri de conținut; modă, arhitectură, etc. Deși inteligența artificială nu poate înlocui autenticitatea trăirii umane, ea poate produce conținut extrem de convingător la scară industrială, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea multor profesiuni. Este nevoie de politici publice care să sprijine inovația fără a sacrifica diversitatea și unicitatea creației umane.
ONU, Consiliul Europei și alte organisme internaționale au tras semnale de alarmă privind utilizarea AI în moduri care pot afecta grav drepturile omului. Raportorii ONU au solicitat statelor membre să reglementeze utilizarea AI și să asigure că aceasta respectă principiile fundamentale de demnitate umană, echitate și transparență.
Un exemplu concret în acest sens este efortul Uniunii Europene prin adoptarea AI Act – primul cadru legislativ global care vizează reglementarea sistemelor de inteligență artificială, stabilind reguli clare pentru utilizarea lor, în special acolo unde există riscuri mari pentru drepturile fundamentale. În țara noastră, Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027 (apare în HG 832/2024), privind tehnologiile digitale în economie și societate, respectând drepturile omului și promovând excelența și încrederea în inteligența artificială, asigură alinierea dezvoltării României la direcțiile strategice europene privind reglementările serviciilor digitale comune.
Inteligența artificială poate fi utilizată în:
- asistență medicală – utilizată pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor, precum și în gestionarea spitalelor;
- agricultură – eficientizare prin supravegherea în timp real a culturilor și a condițiilor de mediu;
- transport – prin analiza unor cantități mari de date provenite din senzori specifici, AI este folosită în dezvoltarea vehiculelor autonome, în optimizarea sistemelor de transport public și în reducerea aglomerației din trafic;
- combaterea dezinformării – verificarea informațiilor și demontarea știrilor false.
Cu toate acestea, este imperios necesar să existe:
- Transparență: fiecare decizie automatizată trebuie să poată fi explicată și contestată.
- Supraveghere democratică: implementarea AI trebuie să fie monitorizată de instituții independente și de societatea civilă.
- Reglementare clară: trebuie definite responsabilități legale pentru erorile AI.
- Educație digitală: cetățenii trebuie să fie informați despre cum funcționează AI și ce drepturi au.
Inteligența artificială poate fi un aliat al progresului, dar doar dacă este folosită cu discernământ, transparență și în primul rând, respect față de oameni. Nu orice inovație este, automat, doar un pas înainte. Uneori, progresul fără principii poate deveni regres. În fața acestor provocări, este esențial să nu pierdem din vedere umanitatea, pentru că viitorul digital are nevoie de un prezent responsabil.
Președinte fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi
Photo created with Microsoft Designer și editată cu Pixelcut