Intrarea în vigoare a codurilor, motiv de îngrijorare
Guvernul a prezentat, joi, o scrisoare pe care preşedintele Traian Băsescu i-a transmis-o premierului Victor Ponta, în care solicită adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind noul Cod penal şi Codul de procedură penală. Ponta i-a răspuns lui Băseascu, amintindu-i că cele două coduri au fost iniţiate de Guvernul Boc.
Președintele avertizează în privința riscului ca probațiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă, iar premierul îi cere acestuia să își asume răspunderea pentru că a promulgat cele două coduri.
Șeful statului i-a scris premierului că se vede nevoit să solicite adoptarea unei OG, având în vedere că Guvernul nu a adoptat un astfel de act miercuri, în ședința de Guvern.
Preşedintele arată că este nevoie de o ordonanţă care să modifice dispoziţiile din Codul de procedură penală privind procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică,
Băsescu precizează că solicitarea este formulată în baza articolului 80, alineatul 2 din Constituţie, conform căruia preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
„Avînd în vedere faptul că, la data de 1 februarie 2014 vor intra în vigoare Codul penal şi Codul de procedură penală şi ţinînd cont de faptul ca că, în ultima şedinţă de guvern nu aţi dat curs solicitărilor formulate de către instituţiile cu atribuţii în domeniul combaterii corupţiei şi a criminalităţii organizat, privind necesitatea modificarii dispoziţiilor legale din Codul de procedură penală privitoare la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, mă văd nevoit să vă solicit, în conformitate cu art 80, alin 2 din Constituţie, adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să asigure un cadru legislativ care să permită instrumentarea cauzelor penale prin aceste mijloace de probaţiune, premergător începerii urmăririi penale. Fac precizarea că, în lipsa acestor completări, există un risc semnificativ să devină extrem de dificilă probaţiunea în cauzele penale referitoare la fraudele fiscale, corupţie, trrafic de persoane, criminalitatea transfrontalieră, trafic de droguri etc.. ceea ce ar slăbi consistent capacitatea statului român de a apăra interesele cetăţenilor şi de a lupta pentru diminuarea fenomenului infracţional”, afirmă Băsescu.
În scrisoarea de răspuns, Ponta îi aminteşte însă că aceste coduri au fost adoptate de Guvernul Boc şi îi cere să îşi asume public răspunderea pentru faptul că le-a promulgat.
Traian Băsescu: Imi asum promulgarea Codului de procedură penală
Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:
„Nu va fi o conferinţă de presă, ci o foarte scurtă declaraţie de presă legată de intrarea în vigoare a noilor Coduri. Şi eu o să mă refer în primul rând la Codul de Procedură Penală care a fost promulgat ca Legea 135/2010. Referirea este directă la Articolul 140, care vizează utilizarea mijloacelor tehnice înainte de punerea sub urmărire penală a unei persoane. Eu îmi asum promulgarea Codului de Procedură Penală, pentru că asta este responsabilitatea preşedintelui. În acelaşi timp, îmi asum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140 din Codul de Procedură Penală. Asta nu înseamnă că el nu trebuie corectat. Aş mai face o menţiune: juriştii de la Preşedinţie sunt constituţionalişti, nu sunt penalişti. Iar eu însumi nu sunt un penalist, problema înţelegerii Art. 140 ţinând foarte mult de judecători şi procurori de penal. Repet, asta nu înseamnă că nu trebuie corectată o eroare. Aşa cum pe 15 octombrie noaptea s-a elaborat o ordonanţă de urgenţă pe care domnul Ponta a aprobat-o pe 16 octombrie, în şedinţa de Guvern, pentru a rezolva problemele de interese din Autoritatea Fiscală, din ASF, la fel poate să rezolve şi problema Codului de Procedură Penală. Fac precizarea că am participat la şedinţa CSM din data de 6 ianuarie, când s-a convenit ca observaţiile Înaltei Curţi, observaţiile venite din partea doamnei Hăineală, legate exact de Legea 135, sau observaţiile altor judecători din sistem, să fie introduse într-o ordonanţă de urgenţă care să fie adoptată de Guvern înainte de intrarea în vigoare a codurilor. Acest lucru nu s-a întâmplat şi vreau să atenţionez asupra câtorva elemente. Statul rămâne fără mijloace de a identifica şi preveni acte de genul următor: abuz în serviciu, trafic de influenţă, fraude fiscale, trafic de persoane, criminalitate transfrontalieră, comercializare sau tranzit de droguri pe teritoriul României, trafic de persoane. Toate acestea se urmăresc prin mijloace tehnice ori, din acest punct de vedere, Articolul 140 ia organelor statului român capacitatea de a prinde reţele sau oameni implicaţi în astfel de ilegalităţi. Repet, îmi asum faptul că n-am înţeles în 2010 conţinutul Articolului 140, dar asta nu-l scuteşte pe domnul Ponta, care a primit toate semnalele de la Înalta Curte, de la DNA, de la DIICOT că trebuie aduse unele modificări Codului de procedură penală. Mai mult decât atât, o ordonanţă este necesară pentru a da modul unitar de interpretare a perioadei de tranziţie dintre cele două coduri.
O spun în modul cel mai serios şi cu toată responsabilitatea: dacă prim-ministrul nu-şi asumă emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să corecteze neajunsurile Articolului 140 din Codul de procedură penală, este emblema corupţiei. Are destule altele care l-au situat deja în sfera omului corupt, prin utilizarea actelor normative, ba pământuri la Consiliul Judeţean Brăila, ba modul cum a tratat problema Rompetrol, încercând să se ascundă, dar ascunzând corupţia, ba problema ASF. Toate acestea îl arată ca fiind un om corupt. Dar în cazul în care nu face urgent modificările care trebuie făcute la Articolul 140, el devine scutul oamenilor corupţi şi devine primul responsabil că n-a acţionat când putea să acţioneze. O să mă întrebaţi de ce reacţionez atât de târziu. Pentru că tot timpul a fost această discuţie – în mod deosebit anul trecut şi anul acesta – şi tot timpul discuţia a fost că se va interveni legislativ printr-o ordonanţă de urgenţă. Iată că am ajuns în ultima zi şi premierul nu găseşte altceva de făcut decât să spună «păi, a fost din 2010». Da, domnule prim-ministru, s-a făcut o eroare. Cel puţin din partea mea. Din partea domnului Predoiu – şi poate acum aveţi explicaţia de ce nu-l susţin – el a negociat cu toată lumea în Parlament cum să arate Codul de Procedură Penală, iar când am înţeles acest lucru, mi-am dat seama că nu a fost un ministru al Justiţiei corect. Dar prim-ministrul Victor Ponta poate să corecteze această eroare iar eu îi cer public s-o facă. Asta este declaraţia pe care am dorit s-o fac astăzi. Vă mulţumesc!”
DNA, îngrijorată de intrarea în vigoare a codurilor
Direcţia Naţională Anticorupţie îşi exprimă deosebita îngrijorare privind intrarea în vigoare, în forma adoptată de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedură Penală la data de 1 februarie 2014, situaţie în care există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată.
Astfel, următoarele situaţii reprezintă exemple în sensul celor sus menţionate:
1. Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.
Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.
Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
2. Dispoziţiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoştinţă suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie.
Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect şi trebuie anunţată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârşit o infracţiune, ceea lipseşte de eficienţă metode de investigaţie precum interceptarea comunicaţiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
3. Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.
Astfel, după întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.
Noua reglementare încalcă principiul constituţional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligaţia de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru.
În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare.
4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs şi nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie.
Până în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, şi Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicităţii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituții raportat la restricțiile privind noile metode de investigare, cât și la scurtarea perioadei de prescripție a răspunderii penale în procesele aflate în desfășurare.
Predoiu: Îmi asum întreg Codul de Procedură Penală
Fostul ministru al Justiţiei, liderul PDL Cătălin Predoiu scrie pe Facebook că îşi asumă întreg Codul de procedură penală, precizând că legea trebuie amânată şi adăugând: „Fără negociere, legile nu trec, dar art.140 nu a fost negociat”.
„Codurile sunt bune pentru România. Au fost elaborate de către procurori şi judecători. Ele trebuie amânate pentru că Ponta a pierdut doi ani şi n-a pregătit sistemul. Eu îmi asum întreg Codul. Fără negociere, legile nu trec, dar art.140 nu a fost negociat”, scrie Predoiu pe Facebook.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu nu a fost „corect” şi că a negociat „cu toată lumea, în Parlament, cum să arate Codul de Procedură Penală”, acesta fiind motivul pentru care nu îl susţine pe actualul lider al PDL.
Preşedintele a declarat, despre faptul că reacţionează atât de târziu pe tema necesităţii unei OUG care să corecteze articolul 140 din Codul de Procedură Penală, că „tot timpul a fost această discuţie, în mod deosebil anul trecut şi anul acesta, că se va interveni legislativ, printr-o ordonanţă de urgenţă”.
„Iată că am ajuns în ultima zi şi premierul nu găseşte altceva de făcut decât să spună: «Păi a fost din 2010». Da, domnule prim-ministru. S-a făcut o eroare. Cel puţin din partea mea. Din partea domnului Predoiu, şi poate aveţi explicaţia de ce nu îl susţin”, a spus şeful statului.
Traian Băsescu l-a acuzat pe Cătălin Predoiu că „a negociat cu toată lumea, în Parlament, cum să arate Codul de Procedură penală”.