ISTORIA NOASTRĂ PIERDUTĂ: Casa memorială a lui Constantin Bâncuși s-a prăbușit
Casa în care s-a născut una dintre cele mai luminate minți ale neamului nostru, Constantin Brâncuși, din Hobița, s-a prăbușit definitiv. Fusese coteț de găini, vândută pe un cal și 500 de lei. Pereții, sprijiniți cu bârne de lemn, au cedat. Statul român nu a putut interveni, fiind vorba despre o proprietate privată. În 1971, comuniștii au construit, la 200 metri distanță de cea originală, o copie, vizitată, anual, de peste 10.000 de oameni…
„Durere în suflet” pentru șeful Culturii
Am citit cu durere în suflet despre prăbușirea ultimelor vestigii ale Casei de la Hobiţa, cea în care s-a născut marele Constantin Brâncuşi și, care, din păcate, se afla de foarte mult timp într-o stare avansată de degradare. Construcția în paragină este proprietate privată și, din acest motiv, statul nu a putut interveni. Cu toate acestea, Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, din subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, intenționează să întreprindă o inspecție la fața locului. De asemenea, în aceeași curte, la câțiva metri distanță, autoritățile au construit o copie a casei, aceasta servind drept muzeu. Este unul dintre multele exemple care confirmă că Guvernul României a făcut un pas extrem de important în direcția corectă, în vara acestui an, prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 76/2018, pentru aprobarea Programului de investiţii în domeniul Culturii. Este necesară reglementarea de urgență a asigurării fondurilor pentru protejarea monumentelor istorice care se află într-o avansată stare de degradare și pentru care există riscul semnificativ de a dispărea în timp scurt. Din păcate, ani mulți de dezinteres administrativ și politic ne-au adus în situația actuală în care, din cauza lipsei de fonduri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale se află în imposibilitatea de a exercita dreptul de preemțiune cu privire la imobile monumente istorice și bunuri culturale mobile clasate, statul român pierzând astfel șansa de a achiziționa bunuri de valoare inestimabilă pentru patrimoniul său cultural.
Cred că și ce s-a petrecut astăzi trebuie să fie un răsunător semnal de alarmă pentru crearea unui sistem de priorități culturale, fiind necesară, totodată, dezvoltarea unui mecanism transparent și competitiv de achiziții care să înlesnească intrarea în patrimoniul național a creațiilor contemporane de valoare.
Instituțiile statului au obligația de a adopta măsuri eficiente care să asigure conservarea patrimoniului cultural aflat astăzi, în ansamblul său, într-o criză care trebuie oprită. Nu avem această datorie doar față de înaintași ci, în primul rând, față de generațiile viitoare.
Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobița, în Gorj. După moartea părinților săi, averea s-a împărțit, iar Eufrosinei sau ”Fârsinei”, cum o alinta Maestrul, sora sa, i-a revenit casa părintească, acolo unde iscusita minte văzuse lumina zilei, dar nu și terenul din jur. Soțul ei, cumnatul lui Brâncuși, a mutat, atunci, locuința din bârne de lemn pe un alt amplasament, adăugându-i încă o cameră.
”Mai târziu, după moartea lui Nicolae-Radu, când se făcu şi împărţeala averii lui, casa nu căzu pe lotul celui care râvnea la el, ci cumpărând-o Fârsina Brânzan, sora lui Brâncuşi, de la ceilalţi fraţi, după desfacerea ei bârnă cu bârnă, uşor cu uşor şi prag cu prag, a rostuit-o din nou în îmbucăturile ei dintâi, puţin mai la sud, aşa cum se întâmplă uneori la ţară, la munte, şi azi. […] Se deosebeşte de cea durată de Radu prin aspectul ei exterior: bârnele, blanele, toate de gorun, au fost încercuite şi acoperite cu tencuială în var, dar timpul a năruit ici şi colo, mai ales la miazănoapte, fragila tencuială, lăsând să se vadă bârnele dintâi“, nota istoricul de artă Vasile Georgescu Paleolog.
Apoi, zilele trecute, casa a dispărut. Definitiv. „Într-o seară stăteam şi ne uitam cum cade. Nu avem ce să mai facem. Au fost promisiuni multe. Mulţi care au trecut pe aici ne-au promis că vor încerca să o refacă, dar nu ai ce să mai faci. E aproape dusă. Ne trebuie mulţi bani să o mai putem pune pe picioare şi noi nu avem“, a povestit Ioana Gogoi, în vârstă de 80 de ani, stră-strănepoată a lui Brâncuşi şi unul dintre moştenitori. Autoritățile nu pot interveni. Au stopat ”strămutarea”, dar, doar atât.
”Este o proprietate privată. primăria din Peștișani nu are cum să intervină. proprietarul este cel care răspunde penal pentru întreținerea construcției. Vorbim, aici, despre o construcție de patrimoniu”, spune primarul Cosmin Pigui.
Turiștii, mulți dintre ei străini, se interesează de soarta casei. ”Avea trei cămăruțe, era ceva frumos, dar, după ce i-au scos acoperișul, s-a dus. Nu putem s-o demolăm, să eliberăm terenul, că e monument. Eu pot doar să-i fac parastase lui Brâncuși și să-i aprind o lumânare”, spune Ioana Gogoi.
Sursa: Amos NEWS