ISTORIA NOASTRĂ: Vilă monumentală, emblemă a Constanţei
Vila Teodorou Rousou, monument istoric, este una dintre clădirile emblematice din centrul vechi al Constanței. Situat la numai câteva zeci de metri de Piața Ovidiu, imobilul este parte a unui peisaj urban unic în România. În arealul restrâns al Peninsulei se concentrează vestigii arheologice antice, medievale, dar și principalele monumente moderne ale orașului de la malul mării.
Ridicată în 1897, locuința situată la numărul 6, pe strada C. A. Rosetti, este “o construcție cu patru nivele – subsolul și mansarda sunt înalte – și învelitoare de țiglă”, se arată în lucrarea “Constanța-aventura unui proiect european” a criticului de artă Dr. Doina Păuleanu. Clădirea monumentală, cu o geometrie riguroasă, desenată în spiritul unui stil Neoclasic târziu, este un omagiu de secol XIX pentru marii constructori ai lumii antice. “Cu soclul din piatră de extracție medievală, clădirea beneficiază de simetrie verticală; cele două ferestre ale parterului au în partea superioară câte un fronton cu acrotere susținut de cariatide; deasupra lor ferestrele corespunzătoare sunt prevăzute cu arhitravă susținută de console-cariatide situate lateral, deasupra fiecărei uși de intrare; cornișa puternic reliefată este susținută pe console cu volute și o friză îngustă cu frunze de acant. Între ferestrele decorate ale etajului se află, aproape ilizibilă, o inscripție în limba greacă; ușile de intrare din lemn cu decorație neoclasică – denticuli, capitel – au incizată monograma T.R.”, precizează criticul de artă constănțean.
Tocmai această monogramă ne destăinuie identitatea primului proprietar al impunătoarei vile, grecul Teodorou Rousou. Informațiile cu privire la omul de afaceri sunt însă lapidare. Deținătorul unei averi însemnate, Rousou a fost unul dintre comercianții care au beneficiat din plin de pe urma alipirii Dobrogei la România în urma Războiului de Independență din 1877. Construcția de nave, comerțul și transportul maritim, precum și investițiile imobiliare i-au adus o ascensiune rapidă în noul stat apărut pe harta lumii. Iar vila pe care construit-o trebuia să fie mărturia proaspătului său statut.
Nici terenul și nici stilul arhitectural nu a fost alese la întâmplare. Sfârșitul secolului al XIX-lea aducea cu sine un boom imobiliar care avea să transforme localitatea otomană Küstence în Constanța modernă. Iar printre primii care au intuit această nouă realitate au fost bancherii francezi, de origine evreiască, din familia Alleon. Strada din centrul vechi al Constanței numită astăzi C. A. Rosetti purta în epocă chiar numele lor. Și asta pentru că o dețineau, la propriu, cu excepția notabilă a Sinagogii. Tocmai lângă proprietățile lui Jean Gerard Aimee Alleon își va construi Teodorou Rousou reședința, apelând dacă nu la serviciile arhitectului de casă al familiei Alleon, grecul Pelopidas Couppa, la un altul care a calchiat fidel modelul de inspirație neoclasică al imobilelor deținute de bancherii evrei.
Degradată și neîntreținută corespunzător în anii comunismului și în cei care i-au urmat, vila Teodorou Rousou rămâne una dintre clădirile reper ale Peninsulei constănțene. Alături de alte reședințe precum vila Șuțu, casa Manicatide sau casa Constandini se înscrie în cercul restrâns și extrem de valoros din punct de vedere istoric și arhitectural al imobilelor grecești din Constanța.
În prezent imobilul se află în plin proces de reabilitare și restaurare. Iar la finalul proiectului, suprafața sa va fi extinsă si va ajunge la peste 500 de mp.
Sursa: Artmark Historical Estate
Foto: Artlight Concept