Joaca de-a economia la români: Deficitul și inflația ,în creștere. Cursul valutar, în aer

9 noiembrie 20179 noiembrie 2017 ultimaora Niciun comentariu

Comisia Europeană (CE) și-a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate joi de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Și pentru 2018, Comisia Europeană și-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei românești până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară.

„Creșterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susținută în principal de consumul privat. Ritmul de creștere a PIB va încetini dar va rămâne peste potențial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflația va afecta veniturile disponibile, dar este așteptat să fie în continuare principalul motor al creșterii. Mai mult, investițiile sunt preconizate să crească ca urmare a reluării implementării proiectelor finanțate de fonduri de la UE”, se arată în raportul Comisiei Europene.

În ceea ce privește deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

„Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecință a relaxării fiscale și a creșterii decalajului dintre PIB-ul realizat și PIB-ul potențial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 și aproape 4,6% în 2019. În pofida creșterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019”, se arată în raportul CE.

Executivul comunitar subliniază însă că, având în vedere că până la data elaborării acestor prognoze nu a fost publicat proiectul de buget pe 2018 și, de asemenea, că nu a fost stabilit modul în care vor fi puse în practică mai multe alte măsuri anunțate anterior, aceste elemente reprezintă un risc (pozitiv sau negativ) la adresa acestor prognoze. Acest lucru este valabil în special în cazul modificărilor preconizate în sistemul de contribuții sociale și al impozitului pe venitul persoanelor fizice.

„Posibila înăsprire a politicii monetare a BNR, ca răspuns la presiunile inflaționiste, ar putea afecta perspectivele pentru investițiile private și exporturi. De asemenea, investițiile ar putea fi afectate negativ dacă Guvernul va reduce și mai mult investițiile publice pentru a-și atinge țintele bugetare. Creșterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depășește creșterea productivității, ar putea afecta exporturile României. La nivel general, incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică”, subliniază Comisia Europeană.

Pe ansamblu, conform previziunilor de toamnă ale CE, economia UE urmează să depășească așteptările, cu o creștere solidă de 2,3% în acest an (față de 1,9% cât estima în primavară). Economia zonei euro este pe cale să crească în acest an în ritmul cel mai rapid din ultimul deceniu, cu o previziune de creștere a PIB-ului real de 2,2%. Aceasta depășește substanțial previziunile de primavară (1,7 %). Comisia Europeana se așteaptă ca creșterea economica să se mențină atât în zona euro, cât și în UE la 2,1% în 2018 și la 1,9% în 2019 (previziunile de primavară pentru 2018 mizau pe o creștere de 1,8% în zona euro, 1,9% în UE).

2,7%, prognoza de inflație pentru finalul lui 2017

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Prognoza anterioară indica o inflație de 1,9% în 2017.

Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflației de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se așteaptă la o rată a inflației de 3,1%.

Conform BNR, depășirea limitei superioare a intervalului țintei în prima parte a anului 2018 se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate unor reduceri de taxe și impozite indirecte la începutul anului 2017, evoluției anticipate a componentelor exogene, dar și acumulării de presiuni inflaționiste asociate mediului intern, la nivelul inflației de bază.

Calculată la taxe constante, rata inflației va atinge 3,3% în decembrie 2017, 3,1% la sfârșitul anului viitor și 2,9% la orizontul prognozei, septembrie 2019.

Moneda națională continuat să se deprecieze joi în raport cu euro, cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR), de 4,6279 lei pentru un euro, atingând un maxim al ultimilor cinci ani și trei luni.

Pe data de 3 august 2012, Banca Națională a României a anunțat un curs de schimb de 4,6481 de lei pentru un euro.

Cursul anunțat de BNR a fost stabilit la 4,6279 lei, cu 0,81 bani (0,18%) mai puțin în comparație cu valoarea din ședința precedentă, de 4,5975 lei pentru un euro.

De asemenea, moneda națională s-a depreciat în fața dolarului american, cotația fiind stabilită de BNR la 3,9865 lei, mai mult cu 0,55 de bani (0,14%), în comparație cu ședința precedentă, când un dolar american valora 3,9810 lei.

Francul elvețian a fost cotat la 3,9870 lei, în ușoară creștere comparativ cu valoarea de 3,9869 lei, stabilit în ședința precedentă.

Gramul de aur s-a scumpit, joi, cu 0,60 de bani (0,37%), până la 164,6061 lei, de la 163,9971 lei, cât se stabilise miercuri.

Isărescu: Observăm o tendință de depreciere de durată a leului

De altfel, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că instituția a observat o tendință de depreciere de durată a monedei naționale, iar aceasta este asociată cu deteriorarea balanței comerciale.

„Ce remarcăm în ceea ce privește leul? În primul rând că tendința de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului și forintului. La zlot și la forint au fost variații mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar per total observăm o tendință de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată, însă și ea este categoric asociată cu evoluția balanței de plăți a României și aici avem, spre deosebire și de zlot și de forint, adică și de polonezi și de unguri, avem o situație în deteriorare a balanței comerciale”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că se observă o creștere de 9% a exporturilor, dar și a importurilor cu 12%, iar cum baza este dezechilibrată având importuri mai mari decât exporturi, și chiar dacă ar crește cu aceleași ritmuri balanța comercială s-ar deteriora..

Isărescu a menționat că „se conturează o problemă” în cazul deficitului comercial anunțat joi de Institutul Național de Statistică la peste 8,8 miliarde de euro.

Întrebat de jurnaliști despre evoluția cursului, guvernatorul băncii centrale a afirmat că în acest moment cursul de schimb euro-leu este la un nivel de relativ echilibru.

„Acum dumneavoastră trebuie să vă gândiți la comparațiile acestea istorice pe care le faceți după patru ani, după cinci ani, și că trebuie să le introduceți într-un context istoric. S-au întâmplat multe și în Europa și în lume în cinci ani de zile. Nu? Așa că de ce nu comparați de exemplu cu alt nivel, alt an? De fiecare dată putem să luăm un an care nu ne convine. Ceea ce pot să vă spun este că nivelul cursului de schimb trebuie să fie unul de echilibru, în România este stabilit de piață, îl influențăm prin influențarea pieței, nu prin alte metode, prin influențarea condițiilor de pe piață și evităm pe toate căile ca acest curs să nu reflecte fundamentele. Dacă el reflectă fundamentele, o spun în clar așa cum m-am referit de fiecare dată, nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate. Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent trebuie să i te adresezi problemei, nu cursului. Deci înseamnă că în mod permanent ai un deficit de valută pe piață, ea trebuie să fie rezolvată”, a mai spus Isărescu.

Prețul energiei pe bursă a atins valori amețitoare

Prețul energiei pe piața spot, Piața pentru Ziua Următoare, a bursei OPCOM a ajuns în primele zile ale acestei luni la 700 de lei pe MWh, ceea ce este o valoare amețitoare, astfel că Autoritatea Națională de Reglementare și Guvernul trebuie să intervină pentru a modifica legislația care permite să se ajungă la aceste prețuri, a declarat, joi, Iulian Iancu, președintele Comisiei de anchetă privind activitatea ANRE, la finalul audierilor.

„La energie electrică, situația este dramatică. Din datele prezentate comisiei, a reieșit că în primele nouă zile din luna noiembrie s-a atins un preț de 700 de lei pe Piața pentru Ziua Următoare, față de 400 de lei, și acela foarte mare, din cursul lunii iulie, când am avut un vârf de consum. Nu suntem în vârf de consum la început de noiembrie și cu toate acestea prețurile sunt cu 80% mai mari, iar cifrele de 700 de lei sunt amețitoare”, a spus Iancu.

Recordul precedent de preț pe PZU a fost 680 de lei pe MWh, atins iarna trecută, în vârf de consum.

„Trebuie făcută o intervenție imediată în piață, pentru modificarea legislației secundare care permite această escaladare a prețului de către unii producători care aleg intenționat anumite platforme de piață care le permit maximizarea profitului. Nu este în regulă ca un producător, chiar dacă este liber în ofertă, să aibă oricât profitul pe piețe care sunt captive, nu oricine poate ajunge pe piața de echilibrare. Reglementatorul, care știe acest lucru, trebuie să intervină și să plafoneze aceste creșteri, printr-o intervenție directă, print-un ordin, și automat se limitează această creștere aberantă”, a continuat Iancu.

Potrivit acestuia, consumatorii industriali sunt în pericol să fie scoși din piață, iar consumatorii casnici se află în fața unor abuzuri ale marilor operatori.

„Se impune, după părerea mea, o acțiune imediată. Eu voi face propuneri în acest sens în scris, după discuția de astăzi, către ANRE și către Guvern, pentru a interveni prin legislația secundată și prin hotărâre de Guvern să stopăm această escaladare permisă astăzi. Atunci când vezi dezechilibre atât de mari trebuie să intervii”, a subliniat Iancu.

CITEȘTE PE AGERPRES ȘI: