Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Justiția română între principii și declarații

O prudență în a face declarații pe marginea unor anchete penale pe care le instrumentează procurorii sau cauze pe care le au de soluționat judecătorii, ar fi de dorit. Din păcate, de la vârful justiției acest lucru pare că e mai greu de înțeles. Nemaivorbind că în această sarabandă intră și reprezentanți ai Parlamentului, lideri politici.

Independența justiției nu este un concept abstract, el este unul în permanentă dinamică și se concretizează în munca judecătorilor și procurorilor. Iar datoria tuturor este aceea de a nu se amesteca în activitatea independentă a acestora.

În acest context, iată două cazuri de „manual”, care arată că linia roșie, cea a independenței justiției, ar putea să fi fost trecută.

Primul caz: declarația actualului ministru al justiției, domnul Tudorel Toader, prin care acesta spune că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci o verifică judecătorul specializat în contencios administrativ. E vorba de celebrul caz „Belina” anchetat de DNA.

Sunt mai multe straturi ce pun sub semnul întrebării că domnul ministru și-a înțeles bine rolul, rostul și locul în contextul constituțional și european, mai ales din perspectiva statutului României de stat membru al UE.

Modul și contextul în care ministrul justiției a făcut această declarație ne sugerează că există o bănuială credibilă, serioasă că, insidios, domnia sa face o presiune la adresa procurorilor ce efectuează ancheta penală în acea cauză, dar și la adresa independenței justiției. Motiv pentru care sesizarea făcută de procurorul șef DNA cu privire la posibila atingere adusă independenței justiției are justificare. Sigur, trebuie să vedem rezultatele verificărilor Inspecției Judiciare și ce va hotărî Consiliul Superior al Magistraturii, dar o discreție a ministrului justiției în spațiul public deja inflamat ar fi fost de dorit.

Critica excesivă sau personalizată adusă judecătorilor de către Parlament sau Guvern este contrară principiului respectului reciproc între instituții și este în contradicție cu respectul pentru independența sistemului judiciar.” Nu spun eu acest lucru, ci o spune Comisia Europeană în ultimul raport MCV (aici, pagina 10). De unde știe ministrul justiției ce elemente sunt în ancheta penală aflată în plină desfășurare? Poate face el astfel de afirmații, ca reprezentant al Guvernului? Nu imixtionează oare în independența de care se bucură un procuror în anchetă, independență care este înscrisă expres în legea organizării judiciare?

Pe un al doilea palier: este adevărat că procurorii sunt sub autoritatea ministrului justiției. O spune Constituția României. Însă toate documentele internaționale spun că această autoritate nu înseamnă în niciun fel știrbirea independenței procurorului de caz și că trebuie să existe garanții ferme ca puterile legislativă sau executivă să nu interfereze în ancheta procurorului. Consiliul Consultativ al procurorilor europeni, în avizul 9 din 2014 (adoptat de Comitetul de miniștri al Consiliului Europei, deci și de România …: aici) e foarte clar atunci când vorbește de independența procurorului de caz: procurorii trebuie să ia decizii în mod independent și să poată să-și exercite atribuțiile în afara oricăror presiuni externe sau imixtiuni din partea executivului sau legislativului (paginile 9 și 10 din document).

Or, ce face domnul Toader? Indirect sugerează că ancheta procurorilor este nelegală. Și vă rog să puneți această afirmație și în contextul iminentei adoptări de către Guvern a inițiativei legislative conform căreia Inspecția Judiciară va trece în subordinea directă a ministrului justiției, precum și implicarea decisivă a ministrului justiției în numirea funcțiilor de conducere la vârful Ministerului Public. Ce se va întâmpla în viitorul apropiat într-o asemenea ipoteză? Când va avea mijloacele legale, nu doar declarative, de a imixtiona în ancheta unui procuror. Și aici nu e vorba că domnul Toader ar face-o, dar ne putem imagina legitim că un alt ministru nu va avea niciun scrupul de a sugruma independența justiției.

Un al treilea palier: din câte am văzut în spațiul public, în anchetă sunt implicați doi miniștri. Adică doi colegi ai domnului ministru Toader. Guvernul are o responsabilitate politică, adică colegială, în fața Parlamentului. Cum poate fi interpretată o astfel de declarație venită din partea unui ministru? Și nu oarecare ministru, ci cel care are ca portofoliul justiția, adică asigură condițiile înfăptuirii justiției ca serviciu public, cu alte cuvinte inclusiv independența acesteia? Nu angajează oare Guvernul în mod direct prin astfel de afirmații la adresa unei anchete penale efectuată, se presupune, de un procuror independent? Cât de obiectiv poate fi un ministru atunci când își apără colegii în fața unor anchete penale?

În orice caz, în ultimii 10 ani e singurul ministru al justiției care a avut o declarație despre o anchetă penală în curs. Mi se pare că s-a depășit o linie roșie, pe care alți miniștri ai justiției nu au îndrăznit să o treacă. Așa, ca să fac un exercițiu retoric, pentru a-mi spulbera îndoielile privind rolul, locul și rostul unui ministru al justiției: mă aștept ca domnul ministru Toader să aibă o poziție fermă vis a vis de respingerea solicitării de declanșare a anchetei penale și, implicit, ridicarea imunității parlamentare, de către Parlament în cazul unui coleg de-al domniei sale de Guvern. Poate așa, domnia sa, ar echilibra balanța și ar arăta că este echidistant …

Sarabanda declarațiilor a continuat. DNA, doamna Kovesi a dat un comunicat de presă cum că a fost sesizat CSM cu privire la posibila atingere a independenței justiției. Cât se poate de justificat, după cum am și spus anterior.

Al doilea caz: nu am cum să nu sesizez o lipsă de echilibru inclusiv la doamna Kovesi. Recent, la 25 septembrie, a declarat cu subiect și predicat, în legătură cu o cauză judiciară, că „… nimic nelegal nu s-a întâmplat în acel dosar, că procurorii au respectat legea în tot ceea ce au făcut”. Da, cauza e una disciplinară, se afla pe rol la secția de procurori a CSM, care are rol de instanță de judecată, conform Constituției. E vorba de acțiunea disciplinară prin care au fost trimiși în fața instanței disciplinare trei colegi de-ai domniei sale de la DNA, pentru ancheta privind OUG 13/2017.

Adică, o cauză pe rolul unei instanțe de judecată, ce urmează să dea o soluție. Declarație venită din partea unei persoane cu funcție de conducere la o structură a Ministerului Public, de la un magistrat. Declarația nu e deloc oportună, mie mi se pare evident. Și, la fel, se poate pune problema unei încălcări a obligației de rezervă de către un magistrat. Oricât își dorește să-și apere colegii, un magistrat nu o face în acest fel, nu spune public, în subtext, ce soluție ar trebui să dea o instanță de judecată. Pentru că se poate pune problema unei imixtiuni în activitatea unui procuror sau judecător.

De altfel, doamna Kovesi  nu e la prima acțiune de acest fel: a mai făcut-o și în cazul doamnei procuror Mirică, aceasta din urmă având pe rol anul trecut o acțiune disciplinară în fața secției de procurori: am văzut cu toții cum doamna Kovesi, ce o „susținea” pe doamna procuror Mirică, la fiecare termen al instanței de judecată (secția de procurori a CSM) venea la CSM și dădea adevărate conferințe de presă prin care înfiera Inspecția Judiciară că a îndrăznit să formuleze o acțiune disciplinară (aici). A propos, atunci de ce nu s-a sesizat nimeni pentru încălcarea independenței justiției prin afirmațiile făcute de d-na Kovesi? A fost și este normal să se procedeze într-o astfel de manieră? Oare procurorii ce constituiau instanță de judecată în materie disciplinară nu au fost supuși unei presiuni nejustificate din partea procurorului șef DNA?

Vă spun sincer, de aici și neîncrederea și confuzia în care se află, azi, mulți magistrați cu privire la solicitări de apărare a independenței justiției din partea unor șefi din justiție, în condițiile în care aceiași apelează la declarații publice care pun în discuție obligația de rezervă a unui magistrat: vedem paiul din ochiul celuilalt, dar nu vedem bârna din ochiul nostru.

Horatius Dumbrava,

România Curată

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=85911

Publicat de la data Sep 28 2017. Categorii Opinii. Comentarii.

Zona comentariilor

Meteo în țară

21 mai 2018, 13:50
 

E
Parţial însorit
23°C
22 km/h
Perceput de temperatură: 23°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 49%
Vânt: 22 km/h E
Rafale de vânt: 22 km/h
UV-Index: 4
Răsarit: 5:42
Apus: 20:43
Prognoza 22 mai 2018
Zi
 

E
Predominant însorit
26°C
Vânt: 11 km/h E
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 9
Noapte
 

E
Predominant senin
13°C
Vânt: 4 km/h E
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 9
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 97.251 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team