Lăcrămioarele și proprietățile lor medicale
Lăcrămioarele ne încântă în fiecare primăvară cu parfumul lor unic și forma jovială. În unele legende creștine se spune că lăcrămioara provine din lacrimile Evei, după ce a fost alungată împreună cu Adam din Rai. În acelasi timp, alte legende crestine spun că lacrimile Fecioarei Maria s-au transformat în lăcrămioare când a plâns la crucea lui Iisus. Potrivit altor legende, lăcrămioara provine din sângele Sfântului Leonard din Noblac, din timpul bataliei sale cu un dragon. Lăcrămioara este un simbol al umanitatii în picturile religioase. Se spune că planta este a doua revenire a lui Iisus pe pământ. Planta are mai multe denumiri populare precum: cercelus, clopotele, clopotei, coada-cocosului, curpina de padure, dumbrăvioara, floarea turcului, flori domnești, geogite, iarba lui Sfântu Gheorghe, iarba mărgaritarului, lăcrămita, lilion bun, margarit, margaritare, margea, paharute, suflete, umbravioara. În „limbajul florilor”, lăcrămioara înseamnă întoarcerea fericirii, după o legendă ce povesteste despre afecțiunea lacramioarei pentru o privighetoare, care s-a intors dupa ce planta a inflorit, in luna mai. Dincolo de aceste povești mai mult sau mai puțin adevărate, lăcrămioarele sunte folosite și pentru proprietățile medicinale. Acestea ajută la îmbunătățirea memoriei, tratarea migrenelor de natură nervoasă, a nevralgiilor și a amețelilor. Planta are totodata si efecte diuretice. Lacramioarele contin anumite substante care stimuleaza activitatea muschiului cardiac, influentand contractiile, ritmul cardiac si excitabilitatea cardiaca. Administrate in scopuri terapeutice sub stricta supraveghere medicala, lacramioarele sunt sigure pentru majoritatea oamenilor. In cazul in care sunt consumate accidental aceste plante cauzeaza stare de voma si varsaturi, ritm cardiac anormal, dureri de cap, scaderea gradului de constienta si a raspunsului la stimuli sau tulburari ale capacitatii de perceptie a vederii.
Urmatoarele persoane trebuie sa evite lacramioarele:
• femeile insarcinate sau cele care alapteaza;
• persoanele diagnosticate cu afectiuni ale inimii (caz in care administrarea unui tratament pe baza de lacramioare se va face sub sticta supraveghere medicala);
• persoanele care prezinta carenta de potasiu.
Stabilirea dozei de lăcrămioare optima pentru fiecare persoană depinde de anumiți factori precum vârsta, stare generală de sănătate și existența unor condiții medicale. Pana la momentul actual studiile de specialitate nu au putut releva o doză zilnică sigură pentru organism. Mai mult, din aceste flori poate fi obținut….oțet. În acest scop se pun flori proaspete într-un borcan, fără a le îndesa, peste care se toarnă oțet din vin. Se lasa amestecul zece zile la macerat, se strecoara si se pastreaza la rece, in sticlute de culoare inchisa. In caz de nevralgii sau dureri de cap se inhaleaza mirosul de otet. Parfumul de lacramioare se prepara din 200 de grame de flori proaspete peste care se toarna 750 ml de alcool si 250 de grame de glicerina. Se lasa 15 zile la macerat, dupa care se filtreaza si se preseaza florile. Pentru curatarea tenului se recomanda o infuzie din flori de lacramioare care are efect tonic si regenerant pentru piele. Intr-un litru de apa clocotita se pun 30, 40 de grame de flori de lacramioara, se lasa sa se infuzeze si sa se raceasca si se foloseste, de preferinta, seara. Florile de lacramioare nu se tin noaptea in dormitor. Din cauza parfumului puternic, pot sa apara dureri de cap, spasme, convulsii si chiar delir.
A.M.PRESS